Testul „wet mount” (test pentru vaginită): procedură, rezultate și alte detalii

Ce este un test Wet Mount?

Vaginita, cunoscută și sub denumirea de vulvovaginita, nu reprezintă o singură afecțiune. Termenul cuprinde mai multe tulburări care cauzează infecții sau inflamații ale vaginului sau vulvei.

Cauzele vaginitei pot include infecții bacteriene, virale sau fungice. De asemenea, aceasta poate fi transmisă între partenerii sexuali. Uscăciunea vaginală din cauza lipsei de estrogen poate fi, de asemenea, o cauză contribuitoare.

Un test Wet Mount este utilizat pentru a ajuta la diagnosticarea infecțiilor vaginale care ar putea cauza vaginită și care nu afectează tractul urinar. Este cunoscut și sub denumirea de test pentru vaginită sau preparat umed.

Care sunt simptomele vaginitei?

Vaginita este detectată în cadrul unui examen ginecologic de rutină.

Simptomele vaginitei pot varia, în funcție de cauza infecției vaginale. Unele persoane nu au simptome.

Simptomele comune, atunci când sunt prezente, includ:

• Secreție vaginală care poate avea un miros
• Mâncărime sau umflături ale vulvei
• Arsuri în timpul urinării
• Durere sau disconfort în timpul actului sexual

Cum mă pregătesc pentru un test Wet Mount?

Medicul va solicita să nu faci dușuri vaginale în cele 24 de ore înainte de programare. Unii medici pot recomanda, de asemenea, să nu ai contact sexual sau să nu folosești un tampon cu 24 de ore înainte de test.

Cum se realizează testul Wet Mount?

Medicul îți va cere să te întinzi pe masa de examinat, cu picioarele în suporturi, ca la un examen ginecologic obișnuit. Va introduce un speculum în vagin pentru a vizualiza zona. Un tampon steril va fi introdus în vagin pentru a preleva o mostră de secreție vaginală.

Deși este posibil să simți presiune sau disconfort, testul nu ar trebui să fie dureros.

Medicul va transfera mostra de secreție pe o lamelă. Lamelă va fi apoi examinată la microscop pentru a căuta semne de infecție.

Ce înseamnă rezultatele testului?

Rezultatele anormale ale testului Wet Mount indică faptul că există o infecție.

Când examinează mostra la microscop, medicul caută de obicei semne ale unei infecții cu fungi de tip Candida sau prezența unor bacterii sau alți microorganisme. Acestea includ bacteriile Gardnerella și parazitul Trichomonas.

Gardnerella cauzează vaginoza bacteriană, în timp ce parazitul Trichomonas provoacă tricomoniaza, o infecție cu transmitere sexuală (ITS).

Este posibil ca mai multe tipuri de vaginită să fie prezente simultan. Alte tipuri comune de vaginită includ vaginita virală, vaginita non-infecțioasă (iritantă) și vaginita atrofică.

Ce se întâmplă după test?

Medicul va adapta tratamentul la tipul specific de infecție sau inflamație. Dacă ești însărcinată sau crezi că ai putea fi însărcinată, anunță-ți medicul înainte de a-ți prescrie un tratament.

Tratamentul pentru o infecție cu fungi poate include creme vaginale pe bază de prescripție, supozitoare vaginale sau medicamente antifungice pe cale orală.

Tricomoniaza și vaginoza bacteriană pot fi tratate cu medicamente antibiotice pe cale orală, prescrise de medic.

Vaginita non-infecțioasă (iritantă) poate fi cauzată de reacții la spray-uri vaginale sau spermicide. Săpunurile parfumate, loțiunile și balsamurile de rufe pot provoca, de asemenea, iritații care duc la vaginită non-infecțioasă. Medicul tău îți va recomanda să eviți produsele care pot cauza iritații.

În timpul tratamentului, este posibil să fie necesar să eviți contactul sexual.

După tratament, poate fi necesar să faci un alt test pentru a te asigura că vaginita s-a vindecat. Întreabă medicul dacă este necesar un alt test.

Cum pot preveni vaginita?

Practicarea unei igiene personale corespunzătoare este importantă pentru prevenirea vaginitei.

Iată câteva lucruri pe care le poți face pentru a reduce riscul de a dezvolta vaginită:

• Evita produsele iritante. Nu folosi dușuri vaginale, spray-uri vaginale sau săpunuri parfumate în zona vaginală. Aceste produse pot provoca iritații.
• Ferește-te de haine strâmte. Evitarea pantalonilor strâmți sau a spandexului poate reduce riscul de infecție cu fungi.
• Reducerea riscului de ITS. Folosește metode de protecție la contactul sexual pentru a reduce riscul de ITS. De asemenea, fă teste pentru ITS.
• Consideră terapia hormonală. Dacă ești perimenopauzală sau menopauzală, este posibil să experimentezi simptome legate de lipsa estrogenului. Același lucru se poate întâmpla și dacă ovarele tale au fost îndepărtate. Lipsa estrogenului poate duce la uscăciune vaginală și iritație. Discută cu medicul tău dacă terapia de substituție hormonală este potrivită pentru tine. Există și creme topice sau lubrifianți pe care îi poți folosi.

Vorbește cu medicul tău despre orice îngrijorări ai avea. Examinările regulate sunt importante pentru menținerea sănătății vaginale.