Stări hipercoagulabile secundare trombofiliei dobândite

O stare hipercoagulabilă secundară reprezintă un risc crescut de formare severă a cheagurilor de sânge din cauza unei afecțiuni sau a unui eveniment non-ereditare. Cauzele comune includ cancerul, sarcina și sindromul antifosfolipidic.

Hipercoagularea, numită și trombofilie, este o afecțiune caracterizată prin coagularea excesivă a sângelui. Aceasta poate fi ereditară sau poate fi dobândită pe parcursul vieții.

O stare hipercoagulabilă secundară apare atunci când coagularea excesivă a sângelui este cauzată de o afecțiune medicală preexistentă. Dacă ai fost diagnosticat cu această afecțiune, înseamnă că ai un risc crescut de tromboză, adică reducerea fluxului sanguin într-un vas de sânge din cauza unui cheag.

Dacă ai trecut recent printr-o afecțiune gravă sau ai o boală cronică ce ar putea crește riscul de formare a cheagurilor de sânge, discută cu un medic despre informațiile de mai jos privind hipercoagularea secundară.

Ce poate cauza o stare hipercoagulabilă secundară?

Organismul se bazează pe anumite proteine din sânge pentru a forma cheaguri atunci când este necesar, de exemplu, după o rană. Stările hipercoagulabile apar atunci când aceste proteine nu funcționează corect. Hipercoagulabilitatea poate determina formarea excesivă de cheaguri de sânge, crescând riscul de complicații grave.

Termenul „stare hipercoagulabilă secundară” se referă la trombofilia cauzată de probleme dobândite (non-ereditare) ale coagulării sângelui. Exemple de afecțiuni și factori de stil de viață care pot duce la această problemă includ:

• Cancer: Cancerul este una dintre cele mai frecvente cauze ale hipercoagulabilității. Experții consideră că acest lucru poate fi cauzat de niveluri crescute de citokine și perioade îndelungate de imobilizare la pat.
• Sindromul antifosfolipidic (APS): Cunoscut și sub numele de sindrom Hughes, APS este o boală autoimună care determină organismul să atace propriile celule sanguine, afectând proteinele implicate în coagulare. APS poate crește riscul de formare a cheagurilor atât în artere, cât și în vene, dar și riscul de avort spontan în timpul sarcinii.
• Sarcina: În unele cazuri, femeile însărcinate pot avea un risc crescut de trombofilie. APS poate contribui, de asemenea, la complicațiile legate de sarcină.
• Fumatul: Dacă fumezi, vasele de sânge se pot îngusta, crescând riscul de formare a cheagurilor.
• Colesterolul ridicat (hiperlipidemia): Nivelurile ridicate de colesterol în sânge pot duce la acumularea de plăci în vasele de sânge, ceea ce poate contribui la formarea cheagurilor de sânge.
• Obezitatea: Studiile sugerează că obezitatea poate crește riscul de formare a cheagurilor de sânge din cauza nivelurilor ridicate de inflamație și, posibil, a unui nivel redus de activitate fizică.
• Diabetul: Diabetul poate afecta funcția trombocitelor din sânge, ceea ce influențează procesul normal de coagulare. Atât rezistența la insulină, cât și hiperglicemia pot modifica numărul și calitatea trombocitelor, ceea ce duce la o stare hipercoagulabilă.
• Boala renală sau hepatică: Afectarea ficatului sau a rinichilor poate împiedica producția normală de proteine implicate în coagulare. În unele cazuri, aceste organe pot elimina din greșeală proteinele sanguine sănătoase.
• Intervențiile chirurgicale: Operațiile recente sau spitalizările pot duce la formarea cheagurilor de sânge din cauza repausului prelungit la pat, deteriorării venelor în timpul intervenției sau plasării unui cateter.
• Perioade lungi de inactivitate: Lipsa mișcării pentru perioade îndelungate, cum ar fi în timpul unei călătorii lungi cu mașina, a unui zbor lung sau a muncii la birou, poate reduce circulația sângelui și crește riscul de formare a cheagurilor de sânge.
• Traumatisme: O leziune semnificativă poate provoca dezechilibre în coagulare, în special în primele 24 de ore după evenimentul traumatic. Acest risc poate fi mai mare la femei.
• Medicamente: Anumite medicamente care conțin estrogen, cum ar fi pilulele contraceptive și terapia de substituție hormonală, pot determina un exces de proteine de tip trombină în sânge, sporind riscul unei stări hipercoagulabile secundare.
• Infecții: Cercetările sugerează o legătură între trombofilie și anumite infecții virale, inclusiv COVID-19, din cauza nivelurilor ridicate de inflamație acută.

Care sunt simptomele unei stări hipercoagulabile secundare?

O stare hipercoagulabilă secundară nu provoacă simptome până când nu se formează un cheag de sânge. Dacă apare un cheag de sânge, este posibil să experimentezi simptome ale tromboembolismului venos (VTE), care include două afecțiuni: tromboza venoasă profundă (TVP) și embolia pulmonară (EP).

TVP este un cheag de sânge într-o venă profundă. Simptomele afectează de obicei un singur picior și pot include:

umflare

piele caldă sau închisă la culoare

crampe sau durere pulsatilă, care afectează cel mai des gamba sau coapsa

vene vizibil umflate și dure la atingere

EP, un cheag de sânge în plămâni, este o urgență medicală. Sună la 112 sau la serviciile locale de urgență dacă tu sau cineva apropiat prezintă următoarele simptome:

dificultăți de respirație

ritm cardiac accelerat

durere în piept

pierdere a conștienței

Cum diagnostichează medicii o stare hipercoagulabilă secundară?

În timp ce trombofilia ereditară poate fi confirmată prin teste genetice, nu există un test specific pentru a confirma o stare hipercoagulabilă secundară. În schimb, medicii pot pune diagnosticul pe baza următoarelor informații:

istoric personal sau familial de cheaguri de sânge

istoric familial de VTE înainte de vârsta de 50 de ani

istoric personal de VTE

factori de risc pentru tromboză, cum ar fi repaus prelungit la pat, fumat sau leziuni severe

prezența unor afecțiuni subiacente, cum ar fi diabetul, cancerul sau colesterolul ridicat

Care este tratamentul pentru o stare hipercoagulabilă secundară?

Tratamentul unei stări hipercoagulabile secundare poate include anumite medicamente pentru a reduce riscul de formare a cheagurilor de sânge.

În funcție de gravitatea trombofiliei, medicul poate prescrie un anticoagulant, cum ar fi warfarina (Coumadin). Anticoagulantele sunt prescrise cel mai frecvent în cazurile de VTE, dar pot fi recomandate și dacă medicul consideră că ai un risc foarte mare de formare a cheagurilor.

Urmează cu atenție instrucțiunile medicului, deoarece administrarea altor medicamente, cum ar fi aspirina sau ibuprofenul (Advil), împreună cu warfarina, poate crește riscul de sângerare.

Dacă o stare hipercoagulabilă secundară este cauzată de o altă afecțiune medicală, medicul va trata și această problemă de bază. Gestionarea acestor afecțiuni poate contribui, de asemenea, la reducerea trombofiliei și la scăderea riscului de formare a cheagurilor de sânge.

Care este prognosticul pentru persoanele cu o stare hipercoagulabilă secundară?

Prognosticul pentru persoanele cu o stare hipercoagulabilă secundară depinde de cauza subiacentă. Tratamentul are ca scop abordarea factorilor de risc și reducerea riscului de complicații viitoare, cum ar fi:

Tromboembolism venos (VTE)

Boala arterială periferică

Infarct miocardic

Accident vascular cerebral

Insuficiență renală

Preeclampsie sau pierdere de sarcină

Cum pot preveni o stare hipercoagulabilă secundară?

Dacă este relevant pentru tine, următoarele modificări ale stilului de viață pot completa tratamentele medicale și pot ajuta la reducerea riscului de formare a cheagurilor de sânge:

O dietă echilibrată este esențială, existând diverse alimente ce ajută la coagularea sângelui într-un mod benefic pentru organism.

O dietă echilibrată este esențială, existând diverse alimente ce ajută la coagularea sângelui într-un mod benefic pentru organism.

Exerciții fizice regulate pentru a îmbunătăți circulația

Renunțarea la fumat

Mentinerea unei greutăți moderate

Un medic îți poate recomanda și purtarea ciorapilor compresivi dacă trebuie să stai jos pentru perioade lungi, fie pentru muncă, fie pentru călătorii.

Poți preveni o stare hipercoagulabilă secundară prin gestionarea afecțiunilor de bază care ar putea crește riscul de formare a cheagurilor de sânge, cum ar fi diabetul sau colesterolul ridicat.

Întrebări frecvente

Care este cea mai frecventă cauză a unei stări hipercoagulabile?

APS (sindromul antifosfolipidic) este cel mai frecvent tip de hipercoagulabilitate dobândită (secundară). Experții estimează că APS afectează 3% până la 5% dintre oameni. De asemenea, poate avea legături cu alte boli autoimune.

Care este diferența dintre trombofilia primară și cea secundară?

O stare hipercoagulabilă secundară (trombofilie dobândită) apare ca urmare a unor afecțiuni medicale sau factori de risc care pot crește șansele formării excesive a cheagurilor de sânge.

Trombofilia primară este moștenită. Mutațiile genetice care pot contribui la trombofilia primară includ deficitul de proteine C și S, factorul V Leiden și mutația G20210A a protrombinei.

Fibrilația atrială este o stare hipercoagulabilă secundară?

Un studiu din 2017 pe animale sugerează o legătură între fibrilația atrială (AFib) și o stare hipercoagulabilă, din cauza inflamației subiacente și a alterării proteinelor de trombină. Cu toate acestea, sunt necesare mai multe cercetări pentru a confirma aceste descoperiri la oameni.

Dacă ai AFib, asigură-te că urmezi toate indicațiile medicului pentru a preveni complicațiile, cum ar fi accidentul vascular cerebral.

Concluzie

O stare hipercoagulabilă secundară (trombofilie dobândită) apare atunci când proteinele din celulele sanguine sunt afectate, ceea ce duce la coagularea excesivă a sângelui. Această afecțiune poate avea mai multe cauze, inclusiv cancerul, imobilizarea prelungită și infecțiile.

Dacă primești acest diagnostic, este important să urmezi toate recomandările medicului referitoare la medicamente și stil de viață pentru a preveni formarea cheagurilor de sânge.