Sindromul de apertură toracică

Ce este sindromul de apertură toracică?

Sindromul de apertură toracică se referă la un grup de afecțiuni care apar atunci când vasele de sânge sau nervii din această zonă sunt comprimați.

Apertura toracică este spațiul îngust dintre claviculă și prima coastă. Prin această zonă trec vasele de sânge, nervii și mușchii care fac legătura între spate și brațe. Dacă acest spațiu devine prea îngust, aceste structuri pot fi afectate.

Presiunea crescută asupra vaselor de sânge și a nervilor poate cauza durere în umeri, gât și brațe. De asemenea, poate provoca amorțeală sau furnicături în mâini.

Cauza sindromului de apertură toracică nu este întotdeauna cunoscută. Totuși, acesta poate fi declanșat de un traumatism fizic, mișcări repetitive sau anumite anomalii structurale.

Tratamentul include, de obicei, fizioterapie și medicamente. În cazurile severe, poate fi necesară intervenția chirurgicală.

Care sunt simptomele sindromului de apertură toracică?

Simptomele pe care le experimentezi depind de faptul că sunt afectate nervii sau vasele de sânge.

Compresia nervilor poate cauza:

• durere în gât, umăr, braț sau mână
• amorțeală în antebraț și degete
• slăbiciune în mână

Compresia vaselor de sânge poate cauza:

• umflarea brațului
• înroșirea brațului
• senzatie de frig la nivelul mâinilor sau brațelor
• oboseală rapidă a mâinilor sau brațelor

De asemenea, este posibil să ai dificultăți în ridicarea obiectelor deasupra capului și o mobilitate redusă a umerilor și brațelor.

Care sunt cauzele sindromului de apertură toracică?

Acest sindrom apare, de obicei, atunci când spațiul din apertură toracică se îngustează și comprimă nervii și vasele de sânge. Cauza exactă a acestei compresii nu este întotdeauna cunoscută, dar poate fi asociată cu următoarele condiții:

Coastă suplimentară

Unele persoane se nasc cu o coastă suplimentară deasupra primei coaste, ceea ce reduce spațiul din apertură toracică și poate comprima nervii și vasele de sânge.

Postura incorectă și obezitatea

Persoanele care nu mențin o postură corectă sau care au exces de grăsime abdominală pot exercita o presiune suplimentară asupra articulațiilor, ceea ce poate îngusta spațiul din apertură toracică.

Leziuni

Accidentele auto sau alte traumatisme pot comprima această zonă și afecta vasele de sânge și nervii.

Suprasolicitarea umerilor și brațelor

Activitățile repetitive, cum ar fi lucrul la calculator sau ridicarea obiectelor grele deasupra capului, pot deteriora țesuturile din apertură toracică. În timp, acest lucru poate reduce dimensiunea spațiului și pune presiune pe vasele de sânge și nervi.

Cum este diagnosticat sindromul de apertură toracică?

Medicul va efectua mai întâi un examen fizic și va analiza simptomele și istoricul medical. În timpul examinării, acesta poate folosi așa-numitele „teste de provocare” pentru a evalua starea pacientului.

Aceste teste sunt concepute pentru a reproduce simptomele tale, astfel încât medicul să poată pune un diagnostic mai ușor. Medicul îți va cere să îți miști gâtul, umerii și brațele în diferite poziții.

De exemplu, ți se poate cere să îți ridici mâinile deasupra capului sau să deschizi și să închizi pumnii timp de 3 minute. Dacă simptomele tale apar în timpul acestor teste, este posibil să ai sindrom de apertură toracică.

Pentru a confirma diagnosticul, medicul poate recomanda teste suplimentare, inclusiv:

• Radiografie – Poate arăta dacă ai o coastă suplimentară și poate exclude alte afecțiuni care ar putea provoca simptomele.
• RMN – Folosește magneți puternici și unde radio pentru a crea imagini detaliate ale aperturii toracice. Poate ajuta la identificarea locului și cauzei compresiei și poate evidenția anomalii structurale.
• Electromiografie – Permite medicului să vadă cum funcționează mușchii și nervii din apertură toracică. În timpul testului, un electrod este introdus prin piele în diferiți mușchi pentru a măsura activitatea electrică a acestora în repaus și în timpul contracției.
• Studiu de conducere nervoasă – Folosește un curent electric slab pentru a măsura viteza cu care nervii trimit impulsuri către mușchi. Acest test poate determina dacă există leziuni nervoase.

Cum este tratat sindromul de apertură toracică?

Scopul tratamentului este de a ameliora simptomele și durerea. Tipul de tratament variază în funcție de cauză și severitatea afecțiunii. Medicul îți poate recomanda cea mai potrivită opțiune de tratament.

Tratamente inițiale

Tratamentul începe de obicei cu medicamente pentru reducerea durerii și inflamației. Medicamentele antiinflamatoare, cum ar fi ibuprofenul sau naproxenul, pot fi utilizate pentru ameliorarea simptomelor.

În unele cazuri, medicul poate administra medicamente trombolitice prin vene sau artere pentru a dizolva cheagurile de sânge din apertură toracică. De asemenea, poate prescrie anticoagulante pentru a preveni formarea cheagurilor de sânge care pot bloca circulația.

Fizioterapia este recomandată pentru a întări și întinde mușchii umerilor. Întărirea acestor mușchi poate îmbunătăți postura și gama de mișcare, oferind mai mult suport pentru claviculă și mușchii din jurul aperturii toracice.

În timp, exercițiile de fizioterapie pot reduce presiunea asupra vaselor de sânge și a nervilor afectați.

Dacă ai exces de greutate, medicul îți poate recomanda un program de slăbire sau o dietă specifică pentru a reduce simptomele. Menținerea unei greutăți sănătoase este esențială pentru reducerea presiunii asupra articulațiilor.

Intervenția chirurgicală

Poate fi necesară o intervenție chirurgicală dacă simptomele nu se ameliorează cu medicamente și fizioterapie. Chirurgia pentru sindromul de apertură toracică poate implica îndepărtarea unei coaste suplimentare, eliminarea unei secțiuni din prima coastă sau devierea vaselor de sânge din jurul aperturii toracice.

Dacă vasele de sânge din apertură toracică sunt sever îngustate, poate fi utilizată angioplastia pentru a le deschide. În timpul angioplastiei, se folosesc mici baloane pentru a lărgi vasele îngustate.

Care este prognosticul pentru persoanele cu sindrom de apertură toracică?

Prognosticul pentru sindromul de apertură toracică este, de obicei, foarte bun, mai ales dacă tratamentul este început la timp.

În majoritatea cazurilor, simptomele se ameliorează cu medicamente și fizioterapie. Chirurgia este, de asemenea, eficientă în tratarea afecțiunii, însă, la unele persoane, simptomele pot reveni după operație.

Cum poate fi prevenit sindromul de apertură toracică?

Prevenirea completă a sindromului de apertură toracică poate să nu fie posibilă. Totuși, dacă afecțiunea apare, poți lua măsuri pentru a reduce simptomele și pentru a preveni recurența:

• Menținerea unei posturi corecte atunci când stai jos sau în picioare
• Luarea de pauze la muncă sau la școală pentru a te întinde și a te mișca
• Menținerea unei greutăți sănătoase
• Practicarea exercițiilor de întărire musculară
• Evitarea activităților care agravează simptomele
• Evitarea ridicării obiectelor grele
• Evitarea purtării unor genți grele pe umeri
• Evitarea mișcărilor repetitive

Este important să contactezi medicul imediat ce observi o reapariție a simptomelor. Tratamentul rapid este esențial pentru prevenirea complicațiilor. Dacă afecțiunea nu este tratată, sindromul de apertură toracică poate duce, în timp, la leziuni neurologice permanente.