Keratita cu Acanthamoeba: cum o recunoști și o previi

Pe scurt: Keratita cu Acanthamoeba este o infecție rară a corneei provocată de un parazit prezent adesea în apă și sol, apărută cel mai des la purtătorii de lentile de contact. Boala reprezintă o urgență medicală, deoarece netratată la timp poate duce la pierderea definitivă a vederii. Diagnosticul pus devreme și igiena atentă a lentilelor sunt esențiale pentru a-ți proteja ochii.

Keratita cu Acanthamoeba este o infecție oculară rară, dar deosebit de gravă. Aceasta afectează în special persoanele care poartă lentile de contact. Un diagnostic rapid și un tratament corect pot preveni pierderea definitivă a vederii, însă boala este uneori confundată la început cu alte probleme oculare.

Afecțiunea este provocată de un parazit microscopic numit Acanthamoeba și a fost diagnosticată pentru prima dată în anul 1974. Infecția se dezvoltă la nivelul corneei — învelișul transparent din fața ochiului, care acoperă irisul și pupila. Fără un tratament început la timp, afecțiunea poate afecta vederea în mod ireversibil.

Purtătorii de lentile de contact sunt cei mai expuși riscului. Specialiștii estimează că infecția afectează între 1 și 33 de cazuri la 1.000.000 de purtători de lentile de contact pe an.

Diagnosticarea poate fi dificilă, deoarece manifestările inițiale seamănă cu cele ale altor infecții oculare comune. Orice întârziere în stabilirea diagnosticului poate agrava starea corneei.

Ce cauzează keratita cu Acanthamoeba?

Keratita reprezintă inflamarea corneei. Keratita cu Acanthamoeba apare atunci când corneea este infectată cu un microorganism unicelular (un parazit) numit Acanthamoeba.

Acest parazit este foarte răspândit în mediul înconjurător și se găsește în sol și în apă. Majoritatea oamenilor intră în contact cu el fără să se îmbolnăvească vreodată. Totuși, el poate supraviețui cu ușurință în diverse surse de apă:

• lacuri, râuri și bălți;
• piscine și ștranduri;
• căzi cu hidromasaj (jacuzzi);
• soluții nesterile sau contaminate pentru lentilele de contact.

Deși rămâne o boală rară, numărul de cazuri diagnosticate a crescut în ultimii ani.

Cele mai frecvente cauze sunt rănirea ușoară a corneei (zgârieturi fine) sau expunerea ochiului la apă contaminată. Un exemplu clasic este folosirea apei de la robinet pentru clătirea lentilelor ori purtarea acestora la duș sau la piscină.

Cine prezintă cel mai mare risc?

Persoanele care poartă lentile de contact au cel mai mare risc de a dezvolta această infecție. Aproximativ 85% dintre cazurile de cheratită cu Acanthamoeba apar la purtătorii de lentile.

Afecțiunea apare cel mai des la tineri și la persoanele de vârstă mijlocie. Cei cu un sistem imunitar slăbit au un risc mai mare de complicații, însă infecția se poate instala și la persoanele cu o imunitate normală.

Care sunt simptomele keratitei cu Acanthamoeba?

De regulă, infecția afectează un singur ochi, deși în cazuri rare poate apărea la ambii. Simptomele tind să progreseze treptat, devenind tot mai supărătoare în timp.

Durerea intensă și scăderea bruscă a acuității vizuale reprezintă manifestări specifice unor urgențe oculare, impunând un consult medical fără întârziere.

Semnele acestei afecțiuni includ:

• durere oculară severă (adesea mai intensă decât ar părea după aspectul ochiului);
• ochi roșu și iritat;
• vedere încețoșată;
• lăcrimare excesivă;
• senzația persistentă de corp străin în ochi;
• sensibilitate pronunțată la lumină (fotofobie).

Pentru a înțelege mai bine diferențele față de o problemă banală, consultă tabelul de mai jos:

Dacă nu este tratată corect și la timp, infecția poate provoca complicații grave:

• glaucom (creșterea periculoasă a presiunii din interiorul ochiului);
• cataractă;
• deteriorarea irisului;
• pierderea parțială sau totală a vederii;
• cicatrici permanente pe cornee;
• vasculită retiniană (inflamația vaselor de sânge din retină).

Când să mergi la medic

Mergi de urgență la medic dacă porți lentile de contact și ai ochiul roșu, dureros sau sensibil la lumină. Dacă durerea este intensă ori vederea ți-a scăzut brusc, mergi direct la camera de gardă a unui spital de oftalmologie sau la Unitatea de Primiri Urgențe (UPU), ori sună la 112.

La consult, medicul oftalmolog va stabili dacă problema ta este provocată de o bacterie, un virus, o ciupercă sau un parazit. Fii deschis și spune-i exact cum cureți lentilele și dacă au intrat în contact cu apa. Cu cât tratamentul începe mai devreme, cu atât vederea ta este mai bine protejată.

Cum se diagnostichează infecția?

Diagnosticul este stabilit de medicul oftalmolog. Totuși, boala poate fi greu de recunoscut la debut, fiind foarte rară.

Pentru a exclude alte afecțiuni, precum o conjunctivită adenovirală, medicul va examina corneea în detaliu. În cazul keratitei cu Acanthamoeba, între 75% și 90% dintre pacienți primesc inițial un alt diagnostic. Spre exemplu, aproximativ jumătate dintre cazuri sunt confundate la început cu keratita herpetiformă.

Consultul include biomicroscopia și analiza istoricului tău medical. Dacă medicul suspectează o infecție parazitară, poate recomanda investigații suplimentare:

• Raclajul corneean: Medicul amorțește ochiul cu picături anestezice și prelevează delicat câteva celule de pe cornee pentru analiza de laborator.
• Microscopia confocală: O metodă imagistică modernă de mare rezoluție, care poate identifica parazitul direct în straturile corneei, dacă clinica deține acest aparat.

Cum se tratează keratita cu Acanthamoeba?

Tratamentul principal se bazează pe formule magistrale preparate în farmacie (picături specifice cu substanțe precum PHMB, clorhexidină sau propamidină), eliberate strict pe bază de rețetă de la medicul oftalmolog.

În primele 24 până la 48 de ore, picăturile se aplică foarte des, uneori la fiecare 30–60 de minute continuu, inclusiv pe timpul nopții. Ulterior, frecvența scade treptat, însă tratamentul complet este de durată și poate continua între 6 luni și un an.

Medicii combină adesea două tipuri de substanțe pentru a împiedica parazitul să devină rezistent. Uneori se asociază și picături cu antibiotic.

Dacă infecția nu răspunde la tratament sau dacă pe cornee rămân cicatrici mari care afectează grav vederea, poate fi necesar un transplant de cornee.

Cum poți preveni infectarea?

Poți reduce riscul dacă eviți contactul lentilelor cu apa și dacă îți protejezi ochii de traumatisme. Respectă aceste reguli simple:

• Spală-te bine pe mâini cu apă și săpun și usucă-le complet înainte de a pune sau scoate lentilele.
• Folosește exclusiv soluții sterile de dezinfectare recomandate de medic sau de farmacist.
• Nu spăla și nu clăti niciodată lentilele ori suportul lor cu apă de la robinet.
• Scoate lentilele înainte de duș, baie, piscină, lac sau jacuzzi.
• Schimbă recipientul pentru lentile periodic, conform indicațiilor primite.
• Nu împrumuta niciodată lentilele de contact altei persoane.
• Nu dormi cu lentilele pe ochi decât dacă specialistul ți-a prescris un model destinat purtării continue.
• Programează controale periodice pentru verificarea sănătății ochilor.

La ce să te aștepți pe termen lung?

Vindecarea acestei infecții cere timp și răbdare, tratamentul fiind mai îndelungat decât în cazul unor conjunctivite banale. Unele persoane pot rămâne cu o vedere scăzută sau cu mici opacități pe cornee.

Cu cât diagnosticul corect este pus mai repede după debutul primelor simptome, cu atât tratamentul acționează mai eficient și riscul de complicații scade semnificativ.

De reținut

Keratita cu Acanthamoeba este o infecție rară, dar periculoasă, care poate amenința vederea dacă este ignorată. Purtătorii de lentile de contact sunt cei mai expuși.

Igiena strictă a mâinilor, folosirea soluțiilor speciale sterile și ferirea lentilelor de orice contact cu apa sunt regulile de aur pentru sănătatea ochilor tăi.