Cancer de amigdale sau amigdalită? Diferențe și simptome

Pe scurt: Amigdalita este o infecție acută, frecventă la copii și tineri, care trece de regulă în câteva zile până la două săptămâni cu tratament obișnuit. Cancerul de amigdale este o afecțiune malignă rară, apărută mai ales la adulți, caracterizată prin umflarea persistentă a unei singure amigdale, durere pe o singură parte și noduli la gât care nu dispar.

Diferențele dintre cancerul amigdalelor și amigdalita

Amigdalita și cancerul amigdalian pot debuta cu disconfort asemănător la înghițire, însă cauzele, evoluția și semnele lor sunt foarte diferite. Amigdalita afectează ambele amigdale în mod brusc, în timp ce cancerul se dezvoltă lent și asimetric.

În practica medicală, cancerul bucal și orofaringian este tipic întâlnit la adulții mai în vârstă. În Statele Unite, de exemplu, vârsta medie la diagnosticare este de circa 64 de ani, iar aproximativ 20% dintre cazuri apar la persoane sub 55 de ani.

În ultimii ani, cazurile de cancer al gâtului au crescut, în principal din cauza infecției cu papilomavirusul uman (HPV). Amigdalele reprezintă zona cel mai des afectată de aceste tumori. Tulpina HPV 16 este responsabilă pentru 85%–90% dintre cancerele orofaringiene induse de acest virus.

Semnele care deosebesc cel mai clar cele două probleme includ:

• Cancer amigdalian: mărirea unei singure amigdale (asimetrie evidentă), rană sau ulcerație care nu se vindecă, durere într-o singură parte ce poate radia spre ureche și ganglioni limfatici măriți, duri, la nivelul gâtului.
• Amigdalită acută: debut rapid cu febră, ambele amigdale roșii și umflate, puncte albe cu puroi (depozite pultacee), stare generală proastă și ameliorare în una sau două săptămâni.

Factori de risc pentru amigdalită

Amigdalita este des întâlnită la copii și adolescenți. Boala în sine nu este contagioasă, însă bacteriile și virusurile care o provoacă se transmit cu ușurință prin tuse, strănut sau obiecte contaminate.

Printre factorii de risc obișnuiți se numără:

• Vârsta sub 15 ani.
• Frecventarea colectivităților, cum sunt grădinițele și școlile.
• Locuirea în zone urbane aglomerate, unde contactul apropiat sporește expunerea la microbi.

Când trebuie să mergi la medic

Programează un consult la medicul de familie dacă o durere în gât nu dă semne de vindecare după două săptămâni. Medicul de familie îți poate elibera un bilet de trimitere decontat de CNAS către un medic specialist ORL (otorinolaringolog).

Mersul la medic este obligatoriu și dacă febra este ridicată, nu poți deschide gura normal sau înghiți cu mare greutate. Aceste semne pot anunța o complicație severă, precum un abces periamigdalian (o pungă de puroi formată lângă amigdală).

Nu orice durere persistentă înseamnă cancer. O problemă foarte răspândită este faringita streptococică, o infecție bacteriană care cedează rapid cu antibioticul prescris de medic.

Sună de urgență la 112 sau mergi direct la camera de gardă (UPU) dacă apar sufocare, respirație șuierătoare, incapacitatea completă de a înghiți lichide sau saliva ori umflarea rapidă a gâtului.

Diagnosticarea cancerului amigdalelor și a amigdalitei

Pentru amigdalită, medicul examinează gâtul și poate efectua un exudat faringian (tampon recoltat din gât) sau analize de sânge. Aceste teste arată dacă infecția este cauzată de o bacterie sau de un virus.

Dacă specialistul ORL observă o asimetrie suspectă, o rană sau un nodul la gât, va recomanda investigații mai detaliate:

• O biopsie, prin care se prelevează un fragment mic de țesut pentru a verifica dacă există celule maligne și dacă este prezent virusul HPV.
• Investigații imagistice pentru a vedea extinderea exactă a bolii:
  • Tomografie computerizată (CT)
  • Imagistică prin rezonanță magnetică (IRM)
  • Tomografie cu emisie de pozitroni (PET-CT)

Tratamentul cancerului amigdalelor și al amigdalitei

Tratamentul cancerului amigdalelor

Planul de tratament este stabilit de o echipă oncologică și poate include:

• Intervenție chirurgicală pentru îndepărtarea tumorii și, dacă este necesar, a ganglionilor afectați.
• Radioterapie (iradierea zonei afectate).
• Chimioterapie asociată cu radioterapia.

Tumorile amigdaliene asociate cu infecția HPV răspund adesea mai bine la tratament comparativ cu cele nelegate de virus.

Tratamentul amigdalitei

Abordarea amigdalitei depinde de cauza sa:

• Medicamente antiinflamatoare și analgezice pentru calmarea durerii și scăderea febrei.
• Antibiotice eliberate pe bază de rețetă, recomandate doar dacă medicul confirmă o infecție bacteriană.
• Operația de îndepărtare a amigdalelor, denumită amigdalectomie, luată în calcul dacă infecțiile sunt dese și severe.

Poți preveni cancerul amigdalelor sau amigdalita?

Cancerul amigdalian nu poate fi întotdeauna prevenit, însă riscul scade considerabil dacă renunți la fumat și eviți consumul exagerat de alcool. Vaccinarea împotriva HPV oferă o protecție importantă împotriva tulpinilor asociate cu acest tip de cancer.

Pentru a preveni amigdalita, spală-te des pe mâini cu apă și săpun și evită contactul strâns cu persoane care au infecții respiratorii acute.

Întrebări frecvente despre cancerul amigdalelor și amigdalita

Se poate dezvolta cancerul amigdalelor dacă amigdalele au fost îndepărtate?

Da, deși este o situație rară. Chiar și după amigdalectomie pot rămâne mici porțiuni microscopice de țesut limfatic la baza limbii sau în pereții gâtului, unde celulele canceroase se pot forma.

În perioada de recuperare după o operație de extirpare a amigdalelor, un simptom frecvent este durerea de ureche după amigdalectomie, cauzată de nervii comuni din zona faringelui.

Este cancerul amigdalelor fatal?

Depistat din timp, cancerul de amigdale are șanse bune de vindecare sau control pe termen lung. În stadii avansate, când celulele canceroase s-au extins în corp, boala poate pune viața în pericol.

Care este diferența dintre cancerul amigdalelor și pietrele amigdaliene?

Pietrele amigdaliene (cazeumul) sunt mici depozite alb-gălbui întărite, formate din resturi alimentare, celule moarte și bacterii prinse în cavitățile amigdalelor. Ele pot cauza respirație neplăcută sau senzația că ai ceva blocat în gât, dar sunt inofensive.

La consult, medicii diferențiază adesea formațiunile suspecte de un chist amigdalian benign, o pungă cu lichid fără risc oncologic.

Care este rata de supraviețuire pentru cancerul amigdalelor?

Rata de supraviețuire la 5 ani arată procentul de pacienți care sunt în viață la 5 ani de la momentul diagnosticului. Pentru cancerul amigdalian asociat cu HPV, studiile arată o rată de supraviețuire de aproximativ 71%. În cazurile care nu sunt legate de infecția HPV, această rată este de circa 46%.

Concluzie

Amigdalita și cancerul de amigdale pot începe cu disconfort la înghițire, însă diferă total prin durată și gravitate. În timp ce o infecție trece în câteva zile, o umflătură pe o singură amigdală care persistă peste două săptămâni cere un control ORL.

Dacă ai îndoieli, adresează-te medicului de familie pentru un consult și un bilet de trimitere.