Operația de anevrism cerebral: metode de tratament, riscuri și recuperare

Pe scurt: Operația de anevrism cerebral previne sau oprește o sângerare gravă la nivelul creierului. Medicii folosesc în principal două metode: clipsarea chirurgicală deschisă sau embolizarea endovasculară, mai puțin invazivă. Dacă anevrismul se rupe, este o urgență critică și trebuie să suni imediat la 112.

Ce este anevrismul cerebral și când necesită operație?

Un anevrism cerebral este o zonă slăbită din peretele unei artere din creier. Acest perete subțiat se umflă ca un mic balon plin cu sânge.

Multe anevrisme nu dau niciun semn și sunt descoperite întâmplător, la un RMN sau tomografie computerizată (CT). Dacă anevrismul nu este tratat la timp și se rupe, provoacă o sângerare gravă (hemoragie subarahnoidiană) sau un accident vascular cerebral.

Nu orice anevrism descoperit trebuie operat pe loc. Medicii evaluează riscul de rupere folosind criterii clinice și scoruri de risc (cum este scorul PHASES). Printre factorii importanți se numără:

• Dimensiunea anevrismului: anevrismele sub 7 milimetri au un risc mult mai mic de rupere și sunt adesea doar monitorizate periodic.
• Localizarea: anevrismele situate pe arterele din spatele creierului sau pe artera comunicantă posterioară au un risc mai mare.
• Factori de stil de viață: hipertensiunea arterială (tensiunea mare) netratată și fumatul cresc considerabil riscul de rupere.
• Istoricul medical: un anevrism rupt în trecut sau cazuri similare în familie.

Semne de alarmă: când suni imediat la 112

Un anevrism nerupt poate provoca uneori dureri locale în spatele ochilor, vedere dublă sau o pleoapă căzută. Însă ruperea lui produce manifestări bruște și violente.

Semnul clasic de ruptură este cefaleea în lovitură de trăsnet. Aceasta este o durere de cap extrem de intensă, descrisă frecvent ca „cea mai rea durere din viață”, care atinge intensitatea maximă în câteva secunde.

Metode de tratament: clipsare chirurgicală și embolizare endovasculară

Medicul neurochirurg alege tehnica potrivită în funcție de mărimea, forma și poziția anevrismului, dar și de starea generală de sănătate.

1. Clipsarea chirurgicală

Aceasta este o intervenție clasică, deschisă. Neurochirurgul realizează o craniotomie (o mică fereastră osoasă în cutia craniană) pentru a ajunge direct la vasul de sânge afectat.

Apoi, aplică o clemă metalică minusculă (clip) la baza anevrismului. Această clemă oprește fluxul de sânge în anevrism și elimină riscul de sângerare. La final, fragmentul osos este repoziționat, iar scalpul este cusut.

2. Embolizarea endovasculară (coiling)

Este o procedură minim invazivă, realizată din interiorul vaselor de sânge. Medicul introduce un tub subțire și flexibil (cateter) printr-o arteră de la nivelul zonei inghinale sau al încheieturii mâinii.

Ghidat radiologic, cateterul ajunge până la nivelul creierului. Prin el se introduc spire fine de platină (coils) direct în anevrism. Aceste spire declanșează formarea unui cheag protector care blochează pătrunderea sângelui.

Comparație între cele două proceduri

Riscuri posibile ale intervenției

Orice intervenție pe creier implică riscuri pe care echipa medicală le evaluează cu atenție. În cele mai multe situații, riscul de rupere al unui anevrism instabil este considerabil mai periculos decât operația în sine.

Complicațiile posibile pot include:

• Sângerări sau formarea unor cheaguri de sânge;
• Umflarea creierului (edem cerebral) sau spasme ale vaselor de sânge (vasospasm);
• Accident vascular cerebral ischemic;
• Tulburări temporare sau de durată de vorbire, memorie sau vedere;
• Infecții sau convulsii postoperatorii;
• Reacții adverse la anestezia generală.

Cum te pregătești dacă operația este planificată

Dacă anevrismul nu s-a rupt, intervenția este programată din timp. Pentru siguranța ta, este important să respecți câteva indicații:

• Spune echipei medicale ce medicamente sau suplimente iei, în special cele care subțiază sângele (anticoagulante sau antiagregante).
• Renunță la fumat, deoarece fumatul crește fragilitatea vaselor și îngreunează vindecarea.
• Respectă întocmai recomandările medicului anestezist privind orele de pauză pentru alimente solide și lichide înainte de operație.
• Urmează tratamentul recomandat pentru menținerea tensiunii arteriale în limite normale.

Recuperarea după externare și restricții de efort

Durata spitalizării depinde de metoda aleasă și de starea ta înainte de operație. În procedurile endovasculare programate, recuperarea inițială este de obicei mai scurtă decât după o craniotomie.

În perioada de refacere de după externare, ține cont de aceste reguli:

• Restricții de efort: evită ridicarea greutăților mari, sportul intens și efortul fizic brusc în primele săptămâni.
• Controlul tensiunii arteriale: măsoară-ți tensiunea cu regularitate și ia tratamentul prescris de medic.
• Odihnă suficientă: este normal să simți oboseală sau ușoare dureri de cap în primele săptămâni.
• Urmărire imagistică: mergi la toate controalele recomandate (CT sau RMN) pentru a verifica stabilitatea clipului sau a spirelor.

Când să mergi la medic

Dacă ai fost diagnosticat cu un anevrism mic, nerupt, ține legătura cu medicul de familie și cu medicul neurolog sau neurochirurg pentru controale periodice prin bilet de trimitere.

Dacă apar brusc o durere de cap extrem de puternică, gât rigid, vărsături sau tulburări de vedere și vorbire, nu aștepta: sună direct la 112 sau mergi la cea mai apropiată Unitate de Primiri Urgențe (UPU).