Cum le spui celor dragi despre diagnosticul de Alzheimer

Pe scurt: Să le spui celor apropiați despre un diagnostic de Alzheimer poate părea copleșitor. Cel mai simplu este să începi discuția cu o singură persoană de încredere, în ritmul tău și cu sinceritate. O comunicare deschisă te ajută să primești ajutor concret și să nu treci singur prin această etapă.

Primirea unui diagnostic de Alzheimer este o experiență dificilă. Găsirea unei căi prin care să împărtășești vestea cu familia poate adăuga stres suplimentar.

Pe lângă sprijinul familiei, consultarea unui ghid pentru găsirea îngrijirii potrivite pentru Alzheimer poate aduce claritate în stabilirea următorilor pași.

Dacă ai primit un diagnostic recent, este firesc să simți tristețe, frică sau furie. Multe persoane au tendința de a ascunde diagnosticul pentru a-și proteja apropiații, însă sprijinul lor este valoros.

Sfaturi pentru a le spune celor dragi

Dacă ți se pare greu să începi această discuție, câteva repere simple te pot ajuta să planifici momentul.

Începe prin a spune unei singure persoane

Să aduni toată familia la o masă poate fi copleșitor. În schimb, este mai ușor să începi cu o singură persoană, cum ar fi partenerul de viață sau un prieten foarte apropiat.

Alege pe cineva calm și empatic. Această persoană te poate sprijini mai târziu, când va trebui să le dai vestea copiilor sau altor rude.

Fii cât de sincer poți

Este de înțeles că vrei să pari puternic, dar sinceritatea aduce cel mai bun sprijin pe termen lung.

Studiile arată că depresia și stările de anxietate apar frecvent după acest diagnostic. Depresia afectează până la 40% dintre pacienți, iar anxietatea între 25% și 39% dintre ei.

Spune deschis ce simți, ce simptome ai observat și ce ți-a explicat medicul până acum.

Fă totul în ritmul tău

Tu decizi când și cui vrei să vorbești. Poți începe cu familia restrânsă și poți amâna discuția cu prietenii sau colegii până când te simți pregătit.

Este perfect în regulă să le transmiți diagnosticul și să adaugi că nu dorești să intri în detalii chiar în acea zi.

Fii pregătit să răspunzi la întrebări

Tu ai avut timp să procesezi vestea, însă apropiații o aud pentru prima dată. Este posibil ca ei să nu știe exact ce înseamnă boala Alzheimer.

De exemplu, rudele apropiate ar putea întreba dacă boala Alzheimer cu debut precoce este genetică și ce riscuri există pentru copii sau nepoți.

Nu trebuie să ai răspuns la orice întrebare. Este în regulă să spui simplu: „Nu știu încă, voi întreba medicul la următorul control”.

Ghidează-i pe cei dragi către resurse utile

Nu este datoria ta să predai lecții de medicină despre evoluția bolii sau despre tratamentele bolii Alzheimer.

Le poți pune la dispoziție un ghid pentru îngrijitorii persoanelor cu boala Alzheimer.

De asemenea, îi poți îndruma către organizații locale de sprijin, cum este Societatea Română Alzheimer (alz.ro), ori către discuții cu medicul de familie și medicul neurolog.

Spune-le celor dragi cum te pot ajuta

Familia va dori să știe concret cu ce te poate sprijini. La început, poate fi vorba doar de transport la programări, plata unor facturi sau reamintirea unui orar de tratament.

Stabilirea din timp a acestor roluri te ajută să înțelegi cum să menții independența cu boala Alzheimer cu debut precoce cât mai multă vreme.

Împarte sarcinile clar, în funcție de disponibilitatea fiecăruia, pentru a reduce stresul general din casă.

Ce fel de reacții poți aștepta?

Fiecare om reacționează diferit în fața unei vești grele. Familiarizarea treptată cu diversele simptome ale demenței îi va ajuta pe cei dragi să răspundă cu mai multă răbdare.

Printre cele mai comune reacții se numără:

• lacrimi și descărcare emoțională;
• multe întrebări imediate;
• dorința imediată de a găsi soluții practice;
• tăcere sau uimire;
• îmbrățișări și căldură sufletească.

Dacă te temi de o reacție exagerată, cere-le de la bun început o discuție calmă și așezată.

Când să mergi la medic

Gestionează boala în echipă. Medicul de familie te poate îndruma cu bilet de trimitere către un medic neurolog, un medic psihiatru sau servicii de asistență socială.

Mergi la medic dacă:

• simți o tristețe profundă, insomnie severă sau anxietate copleșitoare;
• observi schimbări bruște de memorie sau orientare într-un interval scurt;
• apar dificultăți noi în administrarea tratamentului prescris.

Dacă apar stări de confuzie acută bruscă, agitație extremă, leșin sau căderi grave, sună imediat la 112 sau mergi la cea mai apropiată unitate de primiri urgențe (UPU).

Concluzie

Să vorbești despre diagnosticul tău cere mult curaj. Fă pașii în ritmul tău, alege momentul potrivit și bazează-te pe sprijinul medicilor și al celor apropiați pentru drumul care urmează.