Miastenia gravis este o boală autoimună care afectează comunicarea dintre celulele nervoase și mușchi. Aceasta poate provoca slăbiciune musculară și alte simptome, în funcție de zonele afectate.
Miastenia gravis (MG) este o tulburare neuromusculară care determină slăbiciune în mușchii scheletici, adică mușchii folosiți pentru mișcare.
Boala apare atunci când comunicarea dintre nervi și mușchi este afectată. Această disfuncție împiedică contracțiile musculare esențiale, provocând slăbiciune musculară.
Conform Myasthenia Gravis Foundation of America, peste 70.000 de persoane din Statele Unite au fost diagnosticate cu miastenia gravis.
Cuprins:
Principalul simptom al MG este slăbiciunea mușchilor scheletici, care sunt controlați în mod voluntar.
Mușchii nu se pot contracta eficient dacă nu răspund la impulsurile nervoase. Când această comunicare este blocată, apare slăbiciunea musculară. Severitatea simptomelor poate varia zilnic și, fără tratament, acestea se pot agrava în timp.
Slăbiciunea cauzată de MG se agravează de obicei cu activitatea și se ameliorează cu odihna.
Persoanele cu MG pot avea simptome diferite în funcție de zonele afectate, cum ar fi:
Atunci când MG afectează ochii, poate provoca:
MG poate afecta controlul mușchilor faciali, ceea ce poate duce la:
Atunci când MG afectează mușchii gâtului, pot apărea:
Atunci când MG afectează mușchii toracelui, pot apărea:
Aceste probleme pot duce la o criză miastenică și insuficiență respiratorie, o situație care pune viața în pericol și necesită tratament medical de urgență.
MG poate afecta și mușchii brațelor și picioarelor, provocând:
MG poate fi declanșată de o combinație de anticorpi anormali sau probleme la nivelul timusului, conform Muscular Dystrophy Association (MDA).
Cauzele și factorii de risc includ:
Bolile autoimune apar atunci când sistemul imunitar atacă în mod eronat țesuturile sănătoase. În cazul MG, anticorpii care în mod normal ar trebui să atace substanțele dăunătoare din corp încep să afecteze celulele nervoase.
Acesti anticorpi blochează sau atacă receptorii de acetilcolină, ceea ce împiedică mușchii să răspundă corect la semnalele nervoase și să se contracte, rezultând slăbiciune musculară.
Cauza exactă a acestei reacții autoimune nu este clară. MDA sugerează că anumite proteine virale sau bacteriene ar putea declanșa atacul asupra acetilcolinei.
Un istoric familial de boli autoimune poate crește riscul de a dezvolta o afecțiune autoimună precum miastenia gravis.
Glanda timus crește până la pubertate și controlează funcțiile imune pe tot parcursul vieții. După pubertate, aceasta începe să se micșoreze.
La multe persoane cu MG, glanda timus rămâne mărită.
Este posibil să apară tumori benigne sau canceroase ale glandei timus, care pot interfera cu producția corectă a celulelor imune. Glanda timus mărită produce, de asemenea, anticorpi care blochează acetilcolina.
Aproximativ 75% dintre persoanele cu MG au anomalii ale glandei timus (hiperplazie timică), iar alte 15% au tumori.
Din acest motiv, se crede că glanda timus poate trimite instrucțiuni greșite sistemului imunitar, ceea ce duce la distrugerea celulelor nervoase și la apariția MG.
Deși MG poate apărea la orice vârstă, femeile sunt mai predispuse să fie diagnosticate înainte de vârsta de 40 de ani, iar bărbații după 60 de ani.
Aproximativ 10-15% dintre cazurile de MG apar în copilărie.
De asemenea, este posibil ca nou-născuții să aibă o formă temporară de miastenie numită miastenie neonatală. Aceasta apare atunci când mama are MG și transmite anticorpii fătului. Totuși, miastenia neonatală este diferită de MG, fiind temporară și dispărând de obicei în 2-3 luni după naștere.
Un medic va efectua un examen fizic complet și va analiza istoricul simptomelor. De asemenea, va realiza un examen neurologic.
Acesta poate include:
Alte teste care pot ajuta la diagnostic includ:
Este recomandat să discuți cu un medic dacă ai simptome neobișnuite care afectează ochii, fața, gâtul sau mișcările generale ale corpului. Ar trebui să fii atent la simptomele MG, mai ales dacă ești adult în vârstă și ai un istoric personal sau familial de boli autoimune.
Dacă ai MG, este posibil să intri în remisie, adică simptomele să se amelioreze sau să dispară temporar. Totuși, deoarece remisia poate fi doar temporară, este important să urmărești simptomele și să discuți cu un medic dacă acestea reapar.
În prezent, nu există un tratament curativ pentru MG. Terapia are ca scop gestionarea simptomelor și controlul activității sistemului imunitar. Opțiunile de tratament pot include:
Medicamentele pot ajuta la reducerea slăbiciunii musculare sau la încetinirea progresiei bolii. Acestea pot include:
Medicii pot recomanda îndepărtarea glandei timus (timectomie) pentru multe persoane cu MG. De asemenea, recomandă intervenția chirurgicală pentru îndepărtarea tumorilor glandei timus, chiar și a celor benigne, deoarece acestea pot deveni canceroase.
După îndepărtarea timusului, pacienții prezintă de obicei o slăbiciune musculară redusă. Cercetările din 2017 arată că timectomia, combinată cu prednisone, poate fi mai eficientă decât administrarea doar a prednisonei.
Plasmafereza, cunoscută și sub numele de schimb de plasmă, este o procedură care elimină anticorpii dăunători din sânge, ceea ce poate duce la o îmbunătățire temporară a forței musculare.
Plasmafereza este un tratament pe termen scurt. Organismul continuă să producă anticorpi dăunători, iar slăbiciunea poate reveni. Această procedură este utilă înainte de o intervenție chirurgicală sau în perioadele de slăbiciune severă a MG.
Imunoglobulina intravenoasă (IVIG) este o perfuzie de anticorpi proveniți de la donatori sănătoși. Acest tratament ajută temporar la tratarea MG prin legarea și eliminarea anticorpilor care cauzează boala. La fel ca plasmafereza, beneficiile sunt temporare. Medicii o recomandă de obicei în cazul simptomelor severe de MG.
Anumite obiceiuri pot ajuta la ameliorarea simptomelor MG:
Este posibil să intri în remisie, perioadă în care tratamentul nu este necesar.
Anumite medicamente și suplimente pot agrava simptomele MG. Înainte de a lua un nou medicament, consultă medicul sau farmacistul pentru a te asigura că nu interacționează cu tratamentul pe care îl urmezi.
Dacă nu este tratată, MG poate duce la complicații. Acestea pot include:
Una dintre cele mai periculoase complicații ale MG este criza miastenică. Se estimează că între 15-20% dintre persoanele cu MG vor experimenta cel puțin un episod din această complicație care pune viața în pericol.
În timpul unei crize miastenice, slăbiciunea musculară severă poate duce la insuficiență respiratorie.
Discută cu medicul despre riscul tău și solicită imediat ajutor medical dacă ai dificultăți de respirație sau înghițire.
MG poate crește riscul de a dezvolta alte boli autoimune, cum ar fi lupusul și artrita reumatoidă. Medicul îți poate recomanda teste de sânge regulate pentru a depista aceste afecțiuni și pentru a începe tratamentul din timp.
Speranța de viață a unei persoane cu MG este, de obicei, similară cu cea a unei persoane fără această afecțiune.
O persoană cu MG poate experimenta slăbiciune musculară în diferite părți ale corpului. Simptomele, cum ar fi vederea dublă sau oboseala, depind de zonele afectate.
Când afectează ochii, MG poate provoca vedere dublă, vedere încețoșată și pleoape căzute.
Deși atât MG, cât și scleroza multiplă (MS) pot afecta controlul mușchilor, ele sunt boli diferite. Ambele au o componentă autoimună, dar cauzele specifice sunt diferite.
Află mai multe despre diferențele și asemănările dintre MG și MS.
Perspectivele pe termen lung pentru MG depind de mai mulți factori. Unele persoane pot avea doar simptome ușoare, în timp ce altele pot experimenta simptome mai severe. De asemenea, remisia este posibilă.
Un tratament timpuriu și adecvat poate ajuta la limitarea progresiei bolii și la îmbunătățirea calității vieții.
Medicul neurolog ți-a confirmat că acele pete albe apărute pe imaginile RMN (rezonanță magnetică) indică…
Cancerul este o afecțiune în care unele celule din corp suferă modificări anormale, începând să…
Ai primit o trimitere la medicul reumatolog pentru artrită psoriazică. Probabil știi deja cât de…
Nu, nu trebuie să-ți faci griji că îi vei răni sentimentele. Îmi amintesc foarte clar…
Deși dovezile medicale sunt împărțite, este clar că relația dintre consumul de alcool și ulcerul…
Felicitări! Ai ajuns la jumătatea sarcinii. După câteva luni pline de grețuri, oboseală și emoții,…