La ce să te aștepți după operația de protezare totală a genunchiului

În cele mai multe cazuri, poți părăsi spitalul în 1–3 zile de la operația de protezare a genunchiului (artroplastia totală). Respectarea unui plan corect de recuperare, care îmbină exercițiile fizice și tratamentul medicamentos, te va ajuta să te vindeci mai repede și să revii la activitățile tale obișnuite.

În cazurile în care degradarea afectează ambele articulații, o înlocuire bilaterală a genunchilor poate fi luată în calcul ca alternativă chirurgicală.

Pentru gonartroză (artroza genunchiului), tratamentul inițial presupune de regulă schimbarea stilului de viață și medicamente pentru durere. În timp însă, pe măsură ce articulația se degradează, poate deveni necesară înlocuirea completă a acesteia cu o proteză.

Dacă știi dinainte la ce să te aștepți în perioada de recuperare, te vei putea pregăti mai bine și vei avea șanse mult mai mari să obții un rezultat excelent pe termen lung.

În spital

După intervenție, spitalizarea durează de obicei între 1 și 3 zile. Durata exactă depinde de ritmul tău de refacere.

Pentru a ști ce se întâmplă chiar înainte de a ajunge în salon, poți parcurge o explicație pas cu pas a operației de înlocuire a genunchiului și a etapelor din blocul operator.

Înainte de a fi externat, medicii și kinetoterapeuții vor urmări să atingi câteva obiective esențiale:

• să te poți ridica în picioare;
• să poți ține durerea sub control cu ajutorul medicamentelor;
• să te deplasezi folosind un cadru de mers sau cârje;
• să poți îndoi și întinde genunchiul într-un unghi funcțional;
• să poți merge singur până la toaletă.

Dacă mobilitatea ta este încă redusă sau dacă apar mici probleme medicale, este posibil să rămâi internat câteva zile în plus.

Pansamentele

După intervenție, te vei trezi din anestezie în salonul de terapie intensivă sau postoperatorie. Vei avea un pansament compresiv mai voluminos pe genunchi, aplicat special pentru a limita umflarea zonei (edemul).

Medicamentele

Medicul îți va recomanda tratamente pentru ameliorarea durerii, cum ar fi:

• antiinflamatoare nesteroidiene (AINS);
• paracetamol;
• analgezice mai puternice (pe bază de opioide), administrate doar pe termen scurt, dacă durerea este intensă.

Acestea se pot lua sub formă de comprimate, perfuzii sau injecții. În plus, vei primi anticoagulante (medicamente care subțiază sângele) pentru a preveni formarea cheagurilor și antibiotice pentru a evita infecțiile.

Efecte secundare după anestezie

În primele zile după operație, din cauza anesteziei și a medicamentelor, pot apărea stări neplăcute precum:

• greață;
• constipație;
• mâncărimi ale pielii;
• amețeală;
• dureri de cap;
• dificultăți la urinare;
• dureri musculare difuze.

De regulă, aceste simptome trec de la sine în 1–2 zile.

Când să ceri imediat ajutor medical

Ia legătura de urgență cu medicul tău sau mergi la camera de gardă dacă observi oricare dintre următoarele semne:

• durere care se intensifică brusc, umflătură mare sau roșeață caldă în jurul operației sau la nivelul gambei;
• febră sau frisoane;
• durere în piept;
• dificultăți de respirație sau senzație de sufocare.

Posibile complicații

Complicațiile după această operație sunt rare, apărând la aproximativ 2 din 100 de persoane. Printre acestea se numără:

• infecția în jurul protezei;
• tromboza venoasă profundă (formarea de cheaguri de sânge în venele picioarelor), care poate duce la embolie pulmonară;
• osteoliza (resorbția sau slăbirea osului din jurul implantului);
• artrofibroza (rigidizarea articulației din cauza țesutului cicatricial în exces);
• necesitatea unei intervenții chirurgicale de revizie (înlocuirea protezei).

Din cauza imobilizării la pat din primele ore, poate exista și un risc de pneumonie. Personalul medical îți va arăta exerciții simple de respirație pentru a-ți menține plămânii curați și a preveni acumularea de secreții.

Exerciții pentru stimularea circulației și prevenirea cheagurilor

Medicii ortopezi recomandă câteva mișcări ușoare pe care le poți face chiar în pat, pentru a stimula fluxul de sânge:

• Pomparea gleznelor: Mișcă laba piciorului în sus și în jos de câteva ori, repetând la fiecare 5–10 minute.
• Rotații de gleznă: Rotește glezna spre interior și spre exterior de 5 ori; repetă exercițiul de 3–4 ori pe zi.
• Alunecarea călcâiului pe pat: Stând întins pe spate, glisează ușor călcâiul spre șezut, îndoind genunchiul atât cât îți permite mobilitatea. Repetă de 10 ori, de 3–4 ori pe zi.
• Ridicarea piciorului întins: Încorzi mușchii coapsei și ridici piciorul perfect drept la câțiva centimetri deasupra patului. Menține 5–10 secunde, apoi coboară-l ușor.

Purtarea ciorapilor compresivi medicinali și administrarea anticoagulantelor prescrise completează aceste măsuri preventive.

Kinetoterapia și recuperarea medicală

Recuperarea funcțională este cel mai important pas pentru a-ți recăpăta forța, echilibrul și flexibilitatea. De cele mai multe ori, kinetoterapia începe chiar în primele 24 de ore după operație.

Kinetoterapeutul te va asista pentru:

• a te ridica în picioare în deplină siguranță;
• a face primii pași și a te obișnui cu noua articulație;
• a evalua gradul de îndoire și întindere a genunchiului.

Implicarea ta activă în aceste ședințe este cheia unei vindecări rapide și durabile.

Recuperarea acasă

Odată ajuns acasă, medicul și echipa de recuperare îți vor recomanda un plan zilnic pe care trebuie să îl urmezi cu strictețe. Acesta poate îmbina medicația prescrisă, compresele reci pentru inflamație și programul de exerciții.

Pentru cele mai bune rezultate:

• ia tratamentul exact așa cum ți-a fost prescris, chiar dacă durerea a început să scadă;
• mergi la toate controalele medicale și la ședințele de kinetoterapie stabilite;
• fă zilnic exercițiile primite pentru acasă, fără a forța peste limita recomandată.

În primele săptămâni acasă, obiectivele tale practice vor fi:

• să te așezi și să te ridici din pat fără ajutor;
• să lucrezi constant la întinderea și îndoirea completă a genunchiului;
• să mărești treptat distanța pe care o poți parcurge pe jos, folosind la început cârjele sau cadrul.

Controalele medicale periodice

Programul de monitorizare depinde de recomandările chirurgului ortoped. În general, controalele postoperatorii au loc la:

• 3 săptămâni;
• 6 săptămâni;
• 3 luni;
• 6 luni;
• 1 an.

După primul an, este util un control periodic anual sau la doi ani, pentru verificarea stabilității protezei prin radiografie.

Reluarea activităților de zi cu zi

În mod normal, vei putea relua majoritatea activităților casnice obișnuite în aproximativ 3 luni de la operație.

Iată la ce intervale te poți aștepta:

• Șofatul: Poate fi reluat de obicei după 4–6 săptămâni, doar după ce medicul confirmă că ai reflexe bune și că genunchiul operat poate apăsa ferm pedalele.
• Reîntoarcerea la muncă: Dacă ai un loc de muncă la birou (sedentar), poți reveni după 4–6 săptămâni. Dacă activitatea ta presupune stat mult în picioare sau ridicare de greutăți, pauza poate dura în jur de 3 luni.
• Activitatea fizică completă: Recuperarea totală a forței musculare și a rezistenței durează între 6 și 12 luni.

Întrebări frecvente

Ce rată de succes au operațiile de protezare a genunchiului?

Studiile arată că aproximativ 95% dintre protezele de genunchi funcționează excelent chiar și după 10 ani de la operație, iar circa 85% rămân în stare foarte bună și după 20 de ani.

Alegerea adecvată a unor implanturi pentru proteza de genunchi influențează direct rezistența în timp și confortul la mișcare.

Cât de frecvent cedează sau se uzează o proteză?

Rata anuală de uzură sau de eșec al protezelor este foarte mică, situându-se între 0,5% și 1% pe an.

Concluzii

Operația de protezare a genunchiului poate părea o încercare dificilă, dar dacă înțelegi etapele prin care vei trece, recuperarea va fi mult mai ușoară.

Respectarea recomandărilor medicului, efectuarea corectă a kinetoterapiei, menținerea unei greutăți corporale sănătoase și mișcarea zilnică te vor ajuta să scapi de durerile vechi și să te bucuri din plin de mobilitate.