Hiperglicemia (glicemie mare): simptome, cauze și altele

Ce este hiperglicemia?

Hiperglicemia înseamnă niveluri ridicate de zahăr în sânge, cunoscut și sub numele de glucoză. În timp, poate provoca probleme grave de sănătate la persoanele cu diabet.

Mai mulți factori pot contribui la hiperglicemie, inclusiv alegerile alimentare și un stil de viață sedentar.

Monitorizarea regulată a glicemiei este esențială pentru persoanele cu diabet, deoarece multe dintre ele nu resimt imediat efectele hiperglicemiei.

Hiperglicemie pe nemâncate vs. hiperglicemie postprandială (după masă)

Organizația Mondială a Sănătății explică faptul că un nivel „normal” al glicemiei variază între 70 și 100 mg/dL pe nemâncate, adică fără să fi mâncat.

Valorile între 100 și 125 mg/dL indică o hiperglicemie moderată. Dacă ai două sau mai multe teste de glicemie pe nemâncate cu valori de 126 mg/dL sau mai mari, este posibil să ai diabet.

Hiperglicemia după masă, numită și hiperglicemie postprandială, apare atunci când nivelul zahărului din sânge crește după consumul alimentelor. Conform unui studiu din 2018, valorile ridicate ale glicemiei după mese pot fi un semn timpuriu al diabetului de tip 2.

Simptomele hiperglicemiei

Conform Centrelor pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC), nivelurile țintă ale glicemiei pentru persoanele cu diabet sunt:

• între 80 și 130 mg/dL înainte de masă
• sub 180 mg/dL la 2 ore după prima înghițitură de mâncare

Valorile mai mari pot indica un diabet necontrolat.

Totuși, este posibil să nu simți efectele hiperglicemiei până când glicemia nu rămâne ridicată o perioadă lungă de timp. Dacă experimentezi simptome de hiperglicemie, este important să îți verifici glicemia.

Simptomele care pot apărea în câteva zile sau săptămâni includ:

• sete excesivă
• urinare frecventă, mai ales noaptea
• vedere încețoșată
• oboseală
• răni care nu se vindecă

Complicațiile pe termen lung ale hiperglicemiei includ:

• afecțiuni oculare
• boli renale
• boli cardiovasculare
• neuropatie (afectarea nervilor)

Când trebuie să contactezi un medic

Hiperglicemia severă poate duce la complicații grave precum cetoacidoza diabetică (DKA) și sindromul hiperglicemic hiperosmolar (HHS). Contactează imediat un medic dacă ai simptomele acestor afecțiuni.

Cetoacidoza diabetică (DKA) apare atunci când nivelurile ridicate de cetone și aciditatea crescută a sângelui pun viața în pericol. Un studiu din 2013 arată că DKA este diagnosticată la adulți când glicemia depășește 250 mg/dL. La copii, conform unui studiu din 2015, DKA poate apărea la valori peste 200 mg/dL.

DKA este mai frecventă la persoanele cu diabet de tip 1, dar poate apărea și la cele cu diabet de tip 2. Dacă ai simptome de glicemie foarte ridicată, consultă un medic cât mai repede.

Pe lângă simptomele obișnuite ale hiperglicemiei, o persoană cu cetoacidoză diabetică (DKA) poate avea și:

• ketonurie, adică un nivel mai ridicat decât normal al cetonelor în urină
• respirație cu miros fructat
• probleme gastrointestinale, cum ar fi greață, vărsături sau dureri
• piele uscată
• confuzie

Persoanele cu sindrom hiperglicemic hiperosmolar (HHS) au de obicei un nivel al glicemiei peste 600 mg/dL, conform unei analize din 2017. Pe lângă sete excesivă și urinare frecventă, simptomele pot include:

• febră
• deshidratare
• simptome neurologice, cum ar fi confuzie sau delir

Cauzele hiperglicemiei

Mai mulți factori pot contribui la hiperglicemie, printre care:

• doza incorectă de insulină sau alte medicamente pentru scăderea glicemiei
• consumul unei cantități mai mari de carbohidrați decât de obicei
• activitate fizică redusă
• boală sau infecție
• nivel ridicat de stres
• traumatisme fizice, cum ar fi o leziune ortopedică

Fenomenul zorilor

Este posibil să experimentezi episoade regulate de hiperglicemie dimineața devreme, între orele 3 și 8, înainte de a mânca. Acest fenomen se numește „fenomenul zorilor” și, conform Asociației Americane de Diabet, este important să îți monitorizezi nivelurile în acest interval.

De ce? Fenomenul apare din cauza creșterii nivelurilor unor hormoni precum cortizolul și hormonul de creștere, care semnalează ficatului să producă mai multă glucoză pentru a-ți oferi energia necesară trezirii.

Dacă glicemia este ridicată dimineața, este posibil să ai diabet sau diabetul tău să nu fie bine controlat.

Asociația Americană de Diabet explică faptul că, dacă aceste episoade sunt ocazionale, ele nu vor influența nivelul hemoglobinei glicozilate (A1C). Totuși, dacă devin frecvente, A1C-ul poate crește la un nivel îngrijorător.

Factori de risc pentru hiperglicemie

Factorii de risc pentru hiperglicemie includ:

• diabet de tip 2 sau antecedente familiale de diabet de tip 2
• istoric de diabet gestațional
• sindromul ovarelor polichistice
• exces de greutate sau obezitate
• niveluri ridicate de lipide în sânge (hiperlipidemie)
• tensiune arterială ridicată

Tratamentul hiperglicemiei

Există mai multe metode pentru tratarea hiperglicemiei.

Monitorizează-ți nivelul glicemiei

Un aspect esențial al gestionării diabetului este verificarea regulată a glicemiei, cum ar fi înainte de mese, după mese sau înainte de culcare.

Notează valorile într-un jurnal, într-o aplicație pentru monitorizarea glicemiei sau într-un caiet, astfel încât tu și medicul tău să puteți urmări evoluția tratamentului.

Identificarea timpurie a creșterii glicemiei îți poate permite să iei măsuri înainte ca situația să devină mai gravă.

Fă mișcare

Exercițiile fizice sunt una dintre cele mai eficiente metode pentru menținerea glicemiei în limite normale și pentru reducerea acesteia atunci când este prea mare.

Dacă iei medicamente care cresc nivelul insulinei, discută cu medicul tău pentru a stabili cel mai bun moment pentru exerciții. Dacă ai complicații, cum ar fi afectarea nervilor sau a ochilor, cere sfatul medicului pentru a afla ce tip de exerciții sunt potrivite pentru tine.

Un aspect important: Dacă ai diabet de mai mult timp și urmezi un tratament cu insulină, discută cu medicul tău pentru a vedea dacă există exerciții pe care ar trebui să le eviți atunci când nivelul glicemiei este ridicat.

De exemplu, Asociația Americană de Diabet spune că dacă nivelul glicemiei este peste 240 mg/dL, medicul îți poate recomanda să îți testezi urina pentru cetone.

Nu face exerciții fizice dacă ai cetone. Conform Institutului de Cercetare pentru Diabet, medicul îți poate recomanda să eviți exercițiile și dacă glicemia este peste 250 mg/dL, chiar și fără cetone.

Exercițiile fizice atunci când ai cetone în corp pot face ca nivelul glicemiei să crească și mai mult. Deși acest lucru este rar la persoanele cu diabet de tip 2, este mai bine să fii precaut.

Analizează obiceiurile alimentare

Lucrează cu un dietetician sau nutriționist pentru a construi un plan alimentar sănătos și echilibrat, care să te ajute să îți gestionezi aportul de carbohidrați și să previi creșterea glicemiei.

Planuri alimentare pe care le poți explora includ:

• dieta keto, care este săracă în carbohidrați și bogată în grăsimi
• dieta mediteraneană
• dieta DASH (Dietary Approaches to Stop Hypertension)
• dieta vegetariană sau vegană

Evaluarea planului de tratament

Medicul tău poate reevalua planul de tratament pentru diabet în funcție de istoricul tău medical și de experiențele tale cu hiperglicemia. Acesta poate modifica doza, tipul sau momentul administrării medicamentelor.

Nu schimba tratamentul fără a discuta mai întâi cu medicul sau educatorul tău în diabet.

Complicațiile hiperglicemiei

Hiperglicemia netratată și cronică poate cauza atât complicații minore, cât și grave.

Complicațiile includ:

• probleme ale pielii, cum ar fi infecții bacteriene și fungice
• retinopatie diabetică, un tip de afectare a ochilor
• nefropatie diabetică, o boală a rinichilor
• boli cardiovasculare
• neuropatie diabetică, adică afectarea nervilor
• insuficiență renală
• cetoacidoză diabetică (DKA), asociată frecvent cu diabetul de tip 1
• sindrom hiperglicemic hiperosmolar (HHS), asociat cu diabetul de tip 2

Complicații ale pielii

Poți experimenta diverse probleme ale pielii atunci când glicemia este ridicată. De exemplu, pielea poate deveni uscată și mâncărimile pot fi frecvente, iar în unele cazuri pot apărea excrescențe ale pielii în zona inghinală, subraț sau pe gât.

Indiferent dacă ai diabet, prediabet sau nu ai fost diagnosticat, poți întâmpina următoarele probleme ale pielii:

• Necrobiosis lipoidica: pete galbene, roșii sau maro pe piele, cu mici umflături.
• Acanthosis nigricans: zone întunecate, catifelate ale pielii care apar în zona inghinală, subraț sau pe gât.
• Scleroză digitală: piele tare și îngroșată pe degete sau degetele de la picioare, care se poate extinde la genunchi, glezne și coate.
• Bășici: se pot forma brusc, dar de obicei nu sunt dureroase, conform Academiei Americane de Dermatologie.

Hiperglicemia poate îngreuna procesul de vindecare al organismului, ducând la apariția rănilor deschise, ulcerelor și infecțiilor pielii. Aceste probleme sunt frecvent observate la nivelul picioarelor.

Afectarea nervilor

Glicemia ridicată poate duce și la neuropatie diabetică, care este o formă de afectare a nervilor.

Există patru tipuri diferite de neuropatie diabetică:

• Periferică. Afectează nervii din extremități, inclusiv brațele, picioarele, mâinile și picioarele.
• Autonomă. Afectează nervii organelor, inclusiv ochii, inima, vezica urinară, stomacul și alte organe.
• Proximală. Afectează partea inferioară a corpului, cum ar fi coapsele, fesele și picioarele, sau trunchiul, cum ar fi stomacul și pieptul.
• Focală. Afectează un singur nerv din cap, față, trunchi, mâini sau picioare.

Conform CDC, deteriorarea nervilor se dezvoltă lent și poate cauza furnicături, amorțeală, slăbiciune sau sensibilitate. Poți avea, de asemenea, funcții afectate (de exemplu, pierderi de urină) sau dureri severe.

Complicații oculare

Hiperglicemia poate duce la probleme de vedere, inclusiv orbire, dacă nu este tratată la timp. Este posibil să nu observi imediat modificări ale vederii, dar nivelurile ridicate ale glicemiei pot deteriora vasele de sânge din ochi, provocând umflături sau vedere încețoșată.

Probleme posibile includ:

• Retinopatie diabetică. Se formează vase de sânge noi în partea din spate a ochiului, afectând retina, care procesează lumina.
• Edem macular diabetic. Această umflare a maculei, o parte a retinei, poate cauza dificultăți în recunoașterea fețelor, citit sau condus.
• Cataractă și glaucom. Hiperglicemia poate duce la acumularea de depozite pe cristalin (cataractă) sau la deteriorarea nervului optic (glaucom).

HHS

HHS (sindrom hiperglicemic hiperosmolar) este o afecțiune rară care apare cel mai des la adulții în vârstă cu diabet de tip 2. Poate fi declanșată de o boală sau alt factor.

Când nivelul glicemiei este ridicat, rinichii elimină zahărul prin urină, ceea ce determină eliminarea apei. Acest lucru face ca sângele să devină mai concentrat, crescând nivelurile de sodiu și glucoză în sânge.

Fără tratament, HHS poate duce la deshidratare severă și chiar comă.

Prevenirea hiperglicemiei

Câteva schimbări în stilul de viață pot ajuta la prevenirea hiperglicemiei. Încearcă aceste sfaturi:

• Monitorizează-ți regulat glicemia. Testează și înregistrează nivelurile glicemiei zilnic. Discută rezultatele cu medicul la fiecare consultație.
• Gestionează aportul de carbohidrați. Monitorizează câți carbohidrați consumi la fiecare masă sau gustare. Încearcă să rămâi în intervalul recomandat de medic sau dietetician.
• Fii informat despre diabet. Stabilește un plan de acțiune pentru cazurile în care glicemia atinge anumite valori. Urmează tratamentul prescris și respectă un program regulat de mese și gustări.
• Consumă alcool cu moderație. Deși hipoglicemia este mai frecventă, consumul excesiv de alcool poate duce la creșterea glicemiei. Alege băuturi cu un conținut scăzut de carbohidrați și zahăr.
• Purtă identificare medicală. Brățările sau colierele medicale pot alerta personalul de urgență despre diabetul tău în cazul unei situații grave.

Când să contactezi un medic

Este important să consulți un medic dacă observi simptome persistente de hiperglicemie sau dacă ai dificultăți în gestionarea glicemiei, în ciuda măsurilor luate.

Solicită asistență medicală imediată dacă ai simptome de cetoacidoză diabetică (DKA) sau sindrom hiperglicemic hiperosmolar (HHS), cum ar fi:

• dificultăți de respirație
• greață sau vărsături
• febră
• confuzie
• gură uscată

Contactează un medic dacă valorile glicemiei tale sunt constant ridicate, fie pe nemâncate, fie după mese. De asemenea, informează medicul dacă măsurile recomandate privind stilul de viață nu produc nicio schimbare în rezultatele tale.

Fă o programare dacă observi probleme noi sau înrăutățite cu vederea sau pielea, sau dacă suspectezi că ai leziuni nervoase ori alte probleme de sănătate legate de glicemia ridicată.

Pentru a te pregăti pentru consultație:

• Notează valorile glicemiei tale, inclusiv momentul măsurării și dacă au fost luate pe nemâncate sau după masă.
• Acordă atenție oricăror instrucțiuni de la medic privind analizele de sânge – este posibil să fie necesar să ții post.
• Adu o listă cu medicamentele și suplimentele pe care le iei, precum și o listă de întrebări pentru medic.

Concluzie

Probabil nu vei simți imediat efectele hiperglicemiei. Însă, în timp, aceasta poate cauza simptome vizibile, cum ar fi setea excesivă și urinarea frecventă.

Dacă hiperglicemia nu este tratată corect, poate duce la DKA sau HHS, ambele fiind urgențe medicale.

Este important să recunoști simptomele hiperglicemiei și ale acestor afecțiuni asociate și să îți verifici regulat nivelul glicemiei. O bună gestionare a diabetului și monitorizarea atentă a glicemiei sunt metode eficiente pentru prevenirea hiperglicemiei sau oprirea acesteia înainte de a deveni mai gravă.