Dureri abdominale și diaree: cauze, remedii și când mergi la medic

Pe scurt

Durerile abdominale însoțite de diaree apar cel mai frecvent din cauza unei infecții digestive, a unei toxiinfecții alimentare sau a stresului. În majoritatea cazurilor, simptomele trec de la sine în 2–3 zile cu regim alimentar simplu și rehidratare corectă.

Mergi la medic dacă diareea la adult persistă mai mult de 2 zile, dacă apar semne de deshidratare sau sânge în scaun. Pentru dureri violente, burtă rigidă sau vărsături repetate, apelează imediat numărul de urgență 112.

Durerile abdominale și diareea apărute în același timp pot avea multe cauze. Printre cele mai frecvente se numără indigestia, infecțiile digestive, alergiile alimentare și unele afecțiuni intestinale cronice.

Durerea abdominală reprezintă orice disconfort resimțit între piept și zona pelviană. Ea poate lua forma unor crampe colicative (spasme), a unei dureri surde sau ascuțite.

Diareea este definită prin prezența a cel puțin trei scaune moi sau apoase pe zi. Adesea este însoțită de o senzație puternică de urgență de a merge la toaletă.

Medicii clasifică diareea în funcție de durata simptomelor:

• Acută: durează până la 2 săptămâni.
• Persistentă: durează între 2 și 4 săptămâni.
• Cronică: depășește 4 săptămâni, iar manifestările pot apărea și dispărea periodic.

Diareea acută însoțită de crampe este o problemă comună. Totuși, episoadele persistente pot ascunde afecțiuni care necesită evaluare de specialitate.

Cauze frecvente ale durerilor abdominale și diareei

În cele mai multe situații, episoadele trecătoare sunt provocate de factori ușor de identificat:

• schimbări bruște în alimentație sau mese copioase
• consum excesiv de alcool
• gastroenterite virale (așa-numita „răceală la stomac”)
• toxiinfecții alimentare
• anumite medicamente (antibiotice, antiacide pe bază de magneziu sau tratamente oncologice)
• stres emoțional intens sau anxietate
• paraziți intestinali (cum ar fi giardiaza)
• infecții bacteriene digestive (precum cele cu Salmonella, Shigella sau E. coli)
• sindromul premenstrual

De asemenea, procesele inflamatorii care afectează oricare dintre organele din abdomen pot declanșa crampe și tulburări de tranzit: stomacul, intestinul subțire sau gros, ficatul, vezica biliară (fierea), pancreasul, rinichii ori apendicele.

Infecție digestivă sau colon iritabil?

Uneori poate fi dificil să deosebești o toxiinfecție alimentară de o acutizare a unei boli funcționale. Iată principalele diferențe:

Boli cronice asociate cu dureri de burtă și diaree

Când simptomele revin frecvent sau durează mai multe săptămâni, medicul va investiga posibile afecțiuni de durată:

• sindromul de colon iritabil (SCI)
• intoleranțele digestive (la lactoză, fructoză)
• boala celiacă (intoleranța autoimună la gluten)
• bolile inflamatorii intestinale, cum sunt colita ulcerativă și boala Crohn
• diverticulita (inflamația diverticulilor din colon)
• pancreatita cronică
• fecalomul (acumularea de materii fecale întărite), care poate genera „diaree falsă” prin preaplin
• ocluzia intestinală parțială
• tulburări vasculare intestinale (ischemie mezenterică)

Când să mergi la medic

Programează un consult la medicul de familie dacă diareea acută nu se ameliorează după 2 zile, dacă durerea abdominală se intensifică sau dacă observi aceste semne:

• semne clare de deshidratare: gură uscată, senzație intensă de sete, urină închisă la culoare sau lipsa urinării
• vărsături frecvente care te împiedică să bei lichide
• febră mare și constantă, de 38,9°C sau mai mult (ori febră care ține mai mult de 3 zile)
• prezența sângelui sau a mucusului în scaun
• scaune negre, lucioase, asemănătoare păcurei
• îngălbenirea pielii sau a albului ochilor (icter)

La sugari și copiii mici, riscul de deshidratare rapidă este mult mai mare. La sugarii sub 3 luni, orice febră de 38,0°C sau mai mult este o urgență medicală. Consultă medicul pediatru fără întârziere dacă un copil mic refuză lichidele sau este neobișnuit de somnoros.

Sună la 112 sau mergi la camera de gardă (UPU) dacă durerea abdominală este violentă și bruscă, dacă abdomenul este rigid și tare „ca o scândură”, dacă apar vărsături cu sânge proaspăt sau zaț de cafea, ori dacă persoana devine confuză sau leșină.

Cum stabilește medicul diagnosticul

Medicul de familie sau medicul gastroenterolog va începe discuția cu detalii despre debutul simptomelor, alimentele consumate recent și istoricul tău medical. Menționează dacă ai călătorit recent sau dacă ai luat antibiotice.

Pentru a stabili cauza exactă, medicul poate recomanda analize de sânge (pentru markeri de inflamație) și coprocultură sau examen coproparazitologic.

Dacă este nevoie de o evaluare în profunzime, pot fi recomandate investigații imagistice și endoscopice:

• ecografie abdominală
• tomografie computerizată (CT) abdominală
• endoscopie digestivă superioară sau colonoscopie

Cum se tratează durerile abdominale și diareea

Tratamentul urmărește două obiective prioritare: prevenirea deshidratării și tratarea cauzei declanșatoare.

Remedii și măsuri acasă

În primele zile ale unui episod ușor, câteva măsuri simple sunt adesea suficiente:

• Rehidratarea orală este pasul esențial: folosește săruri de rehidratare orală (disponibile fără rețetă în farmacie), dizolvate conform instrucțiunilor. Acestea refac echilibrul optim de apă și electroliți. Poți consuma și apă plată, supă limpede de legume sau ceai de mentă neîndulcit.
• Regim alimentar de cruțare: alege alimente ușoare în porții mici (orez fiert, supă de morcovi, pâine prăjită, banane, mere coapte).
• Evită alimentele iritante: renunță pentru câteva zile la prăjeli, grăsimi, sosuri grele, dulciuri concentrate, lactate proaspete, cafea și alcool.
• Ceaiuri calde: infuziile de mentă, mușețel sau afine pot calma disconfortul și spasmele intestinale.

Află mai multe despre când este sigur să mergi la serviciu dacă ai diaree pentru a preveni transmiterea bolii.

Tratamente medicamentoase recomandate de medic

Nu lua medicamente la întâmplare. Tratamentul trebuie stabilit cu medicul sau farmacistul:

• Pentru crampe abdominale: se pot folosi antispastice (cum sunt drotaverina sau butilscopolamina). Atenție: evită antiinflamatoarele nesteroidiene (precum ibuprofenul), deoarece pot irita stomacul și pot afecta rinichii în condiții de deshidratare.
• Pentru febră și dureri generale: se preferă paracetamolul, respectând dozele din prospect.
• Antidiareice pentru reducerea numărului de scaune: se administrează doar la recomandarea medicului sau farmacistului, fiind contraindicate în unele infecții bacteriene invazive.
• Antibiotice sau antiparazitare: se administrează exclusiv la indicația medicului, dacă analizele confirmă o bacterie sau un parazit.
• Probiotice: pot ajuta la refacerea florei intestinale afectate de boală sau de antibiotice.

Cum poți preveni aceste episoade

Câteva măsuri de igienă de zi cu zi scad semnificativ riscul de îmbolnăvire:

• spală-te regulat și temeinic pe mâini cu apă și săpun, mai ales înainte de masă și după toaletă
• păstrează alimentele perisabile la frigider și prepară carnea și ouăle termic adecvat
• spală bine fructele și legumele sub jet de apă
• în călătorii, consumă apă îmbuteliată sigilată și evită cuburile de gheață preparate din surse nesigure

Întrebări frecvente

Ce cauzează cel mai des durerile de stomac însoțite de diaree?

În marea majoritate a cazurilor de scurtă durată, vinovate sunt toxiinfecțiile alimentare, gastroenteritele virale („gripa stomacului”) sau episoadele intense de stres. Dacă simptomele reapar des, poate fi vorba de sindromul de colon iritabil.

Când reprezintă diareea cu durere abdominală o urgență medicală?

Sună la 112 sau mergi la UPU dacă durerea este bruscă și insuportabilă, dacă burta este tare la palpare, dacă ai scaune cu sânge vizibil sau vărsături repetate cu sânge ori aspect de zaț de cafea.