Echilibrul acido-bazic reprezintă nivelul optim de aciditate și alcalinitate de care sângele tău are nevoie pentru ca întregul organism să funcționeze corect. Când în sânge există prea mult acid, starea este cunoscută sub numele de acidoză, iar când nivelul de alcalinitate este prea mare, vorbim despre alcaloză.
Pe lângă analizele de sânge, un test al pH-ului urinei este frecvent utilizat pentru a verifica modul în care rinichii gestionează încărcătura acidă a corpului.
Pentru a funcționa cum trebuie, corpul tău are nevoie de un raport perfect între compușii acizi și cei bazici (alcalini). Rinichii și plămânii lucrează în permanență pentru a menține acest echilibru. Chiar și micile variații față de valorile normale pot afecta serios organele vitale.
Nivelul de aciditate și cel de alcalinitate se măsoară pe o scală a pH-ului. O creștere a acidității face ca nivelul pH-ului să scadă, în timp ce o creștere a alcalinității determină creșterea pH-ului.
Când nivelul de acid din sânge devine prea ridicat, apare acidoza. Când sângele este prea alcalin, se instalează alcaloza.
Acidoza și alcaloza respiratorie sunt cauzate de o problemă la nivelul plămânilor. Acidoza și alcaloza metabolică apar din cauza unor afecțiuni ale rinichilor.
Fiecare dintre aceste tulburări este provocată de o problemă de sănătate subiacentă, iar tratamentul depinde direct de cauza care a declanșat dezechilibrul.
Cuprins:
Când respiri, plămânii elimină dioxidul de carbon în exces din organism. Când aceștia nu își pot îndeplini rolul, dioxidul de carbon se acumulează, iar sângele și alte fluide din corp devin mult prea acide.
Simptomele pot include stare de oboseală accentuată, senzație de sufocare (lipsă de aer) și confuzie.
Există mai mulți factori care pot provoca acidoza respiratorie, printre care:
Acidoza respiratorie cronică nu are, de regulă, simptome ușor de observat. Acest lucru se întâmplă deoarece aciditatea din sânge crește treptat, iar rinichii au timp să se adapteze pentru a compensa dezechilibrul, readucând pH-ul la un nivel apropiat de cel normal.
Acidoza respiratorie acută se instalează brusc, fără a oferi rinichilor timpul necesar pentru a se adapta. Persoanele care suferă deja de acidoză respiratorie cronică pot trece printr-un episod acut dacă o altă afecțiune le agravează starea.
Este necesar un consult medical complet. Investigațiile recomandate pot include:
În cadrul acestor evaluări, medicul poate solicita și un test de creatinină din sânge pentru a monitoriza capacitatea de filtrare a rinichilor.
Acidoza respiratorie acută este o urgență medicală majoră și poate pune viața în pericol, motiv pentru care este esențial să mergi imediat la medic. Tratamentul se concentrează pe înlăturarea cauzei.
Medicul poate prescrie medicamente bronhodilatatoare pentru a deschide căile respiratorii îngustate. Dacă nivelul de oxigen din sânge este periculos de scăzut, poate fi necesară oxigenoterapia, ventilația non-invazivă cu presiune pozitivă sau conectarea la un aparat de respirație asistată.
Pentru acidoza respiratorie cronică, medicul va stabili cauza exactă pentru a prescrie tratamentul potrivit — fie că este vorba despre o infecție, o inflamație sau o problemă anatomică. Măsurile pot varia de la antibiotice până la dispozitive de asistență respiratorie.
În ambele situații, dacă fumezi, renunțarea completă la fumat este un pas esențial.
Acidoza respiratorie este o afecțiune serioasă. Lăsată netratată, poate duce la insuficiență respiratorie, cedarea organelor vitale și stare de șoc.
Dezechilibrele severe și prelungite pot afecta funcția renală, crescând riscul de a dezvolta insuficiență renală acută.
Poți reduce riscul de a dezvolta afecțiuni care duc la acidoză respiratorie dacă îți menții o greutate corporală sănătoasă, iei medicamente sedative doar sub stricta îndrumare a medicului (fără a le combina vreodată cu alcoolul) și nu fumezi.
Pentru sprijinirea sănătății generale și eliminarea eficientă a compușilor nocivi, este util să știi cum să vă curățați rinichii în mod natural printr-o hidratare corectă și o dietă echilibrată.
Acidoza metabolică apare atunci când corpul produce o cantitate prea mare de acizi sau când rinichii nu mai reușesc să îi elimine eficient din sânge.
Gradul de afectare a funcției renale este adesea monitorizat printr-un test al ratei de filtrare glomerulară (GFR), ce măsoară eficiența cu care rinichii curăță sângele.
Această formă de dezechilibru este frecvent asociată cu boala cronică de rinichi, întrucât filtrarea acizilor devine deficitară.
Printre manifestări se numără respirația accelerată și profundă, starea de epuizare și confuzia.
Există trei forme principale de acidoză metabolică:
În cazul suspiciunii de acidoză hipercloremică, este esențial un test de sânge pentru clor pentru a evalua precis nivelul acestui electrolit din organism.
Investigațiile includ măsurarea electroliților din sânge, determinarea pH-ului urinar și gazometria arterială. Odată confirmată acidoza, medicul poate recomanda teste suplimentare pentru a identifica exact boala de bază.
Este esențial să fie tratată afecțiunea care a provocat dezechilibrul. În anumite cazuri, se administrează bicarbonat de sodiu pentru a readuce pH-ul sângelui la valori sigure.
Formele severe de acidoză metabolică pot provoca șoc circulator și pot pune viața în pericol.
Alcaloza se instalează atunci când sângele devine prea bazic (alcalin), fie din cauza scăderii excesive a dioxidului de carbon, fie prin acumularea unei cantități prea mari de bicarbonat.
Simptomele pot include:
Alcaloza respiratorie apare atunci când nivelul de dioxid de carbon din sânge scade prea mult (adesea pe fondul hiperventilației sau al respirației foarte rapide). Poate fi cauzată de:
Când dioxidul de carbon scade brusc, organismul încearcă să compenseze: rinichii elimină mai mult bicarbonat pentru a regla pH-ul. Aceasta se numește alcaloză compensată — analizele de sânge pot arăta un pH aparent normal, dar rinichii depun un efort sporit pentru a contrabalansa deficitul de dioxid de carbon.
Alcaloza metabolică apare atunci când în sânge se găsește prea mult bicarbonat. Acest lucru se poate întâmpla după vărsături severe și prelungite, care duc totodată și la pierderea de clor (alcaloză hipocloremică). De asemenea, anumite medicamente diuretice pot duce la eliminarea unei cantități prea mari de potasiu prin urină, provocând alcaloză hipokaliemică.
Pe lângă examinarea clinică, medicul va recomanda analize de laborator: gazometrie arterială, profil metabolic și ionic, sumar de urină și determinarea pH-ului urinar.
Tratamentul variază în funcție de cauză. Medicamentele sau perfuziile care conțin clor și potasiu pot reface substanțele chimice pierdute. Medicul va monitoriza semnele vitale și va stabili un plan potrivit pentru a corecta dezechilibrul de pH.
În cazurile grave și netratate la timp, alcaloza poate duce la aritmii cardiace (bătăi neregulate ale inimii) sau chiar la comă.
Atât acidoza, cât și alcaloza sunt dezechilibre serioase care pot deveni periculoase dacă nu sunt tratate corespunzător. Dacă prezinți simptome precum dificultăți de respirație, spasme musculare, confuzie sau o stare neobișnuită de epuizare, mergi fără întârziere la medic sau cere ajutor de urgență la 112.
Medicul neurolog ți-a confirmat că acele pete albe apărute pe imaginile RMN (rezonanță magnetică) indică…
Cancerul este o afecțiune în care unele celule din corp suferă modificări anormale, începând să…
Ai primit o trimitere la medicul reumatolog pentru artrită psoriazică. Probabil știi deja cât de…
Nu, nu trebuie să-ți faci griji că îi vei răni sentimentele. Îmi amintesc foarte clar…
Deși dovezile medicale sunt împărțite, este clar că relația dintre consumul de alcool și ulcerul…
Felicitări! Ai ajuns la jumătatea sarcinii. După câteva luni pline de grețuri, oboseală și emoții,…