Ce este hipercoagularea, trombofilia?

Hipercoagularea este o afecțiune în care sângele se coagulează prea ușor. Indiferent dacă este moștenită sau dobândită, aceasta poate duce la complicații care pun viața în pericol. Cu toate acestea, medicația, dieta și schimbările stilului de viață pot reduce acest risc.

Coagularea sângelui este un proces esențial pentru organism, prevenind pierderile excesive de sânge în cazul rănilor. Însă, în unele cazuri, sângele se coagulează prea mult sau organismul nu reușește să descompună cheagurile temporare. Aceasta se numește hipercoagulare. Uneori, hipercoagularea are cauze genetice, ceea ce se numește trombofilie ereditară.

Excesul de coagulare este periculos deoarece poate duce la formarea de cheaguri de sânge în vene sau artere, care pot fi fatale.

Care sunt simptomele hipercoagulării?

Hipercoagularea nu provoacă simptome vizibile decât dacă un cheag de sânge blochează circulația sângelui către creier, inimă sau picioare.

Solicitați imediat ajutor medical dacă observați oricare dintre următoarele simptome:

• durere, umflare și decolorare la un picior sau la un braț
• vene vizibil umflate și dureroase la atingere
• dificultăți de respirație
• bătăi foarte rapide ale inimii
• durere în piept, care poate iradia spre maxilar sau brațul stâng
• căderea feței pe o parte, slăbiciune în braț și vorbire neclară
• confuzie sau pierderea conștienței

Care sunt cauzele hipercoagulării?

Hipercoagularea poate fi moștenită (transmisă de la părinți) sau dobândită în timpul vieții. Este mai frecventă forma dobândită, însă unele persoane pot avea ambele forme.

Cauze genetice

Genele conțin instrucțiuni pentru producerea proteinelor. Mutațiile genetice pot duce la modificări ale proteinelor implicate în coagularea sângelui. Aceste mutații pot face ca sângele să se coaguleze prea ușor sau să împiedice dizolvarea normală a cheagurilor.

Cauze dobândite

Hipercoagularea poate apărea din cauza unor afecțiuni medicale, medicamente sau factori de stil de viață. Exemple includ:

• fumatul
• imobilizarea prelungită la pat
• călătoriile lungi cu avionul sau mașina
• excesul de greutate sau obezitatea
• sarcina
• terapia de substituție hormonală
• contraceptive orale
• anumite tipuri de cancer
• excesul de trombocite în sânge (trombocitemie)
• inflamații cronice, inclusiv cele cauzate de boli autoimune

Ce tipuri de tulburări de coagulare există?

Din anii 1960, cercetătorii au identificat mai multe tipuri de trombofilie ereditară și dobândită. Unele sunt prezente de la naștere, în timp ce altele se dezvoltă mai târziu.

Exemple includ:

• Factor V Leiden: Aproximativ 30% dintre persoanele cu tromboembolism venos (VTE) au această mutație genetică. Se estimează că între 3% și 8% dintre persoanele cu ascendență europeană au această mutație.
• Prothrombin G20210A: Cunoscută și ca mutația factorului II, este a doua cea mai frecventă formă de trombofilie ereditară și apare mai des la persoanele cu ascendență europeană.
• Deficiența de antitrombină: Antitrombina este un anticoagulant natural al organismului. Aproximativ 1 din 500 de persoane au această formă de trombofilie ereditară.
• Deficiențele de proteina C și proteina S: Aceste proteine ajută la prevenirea formării cheagurilor de sânge. Nivelurile scăzute cresc riscul de coagulare excesivă. Aproximativ 1% dintre oameni moștenesc aceste tipuri de trombofilie, dar ele pot fi și dobândite.
• Factor VIII crescut: Nivelurile ridicate ale acestei proteine de coagulare pot crește riscul de tromboză. Persoanele de origine africană sunt mai predispuse la factor VIII crescut, la fel ca și cei care nu au grupa de sânge O. Nivelurile factorului VIII pot crește și din cauza unui nivel ridicat de estrogen.
• Sindromul antifosfolipidic (APS): Cea mai comună formă de trombofilie dobândită, APS este o boală autoimună care determină organismul să producă anticorpi ce atacă fosfolipidele din celulele sanguine.
• Coagulare intravasculară diseminată (CID): Spre deosebire de APS, CID nu este o boală autoimună. Inflamațiile severe, leziunile sau infecțiile pot cauza această afecțiune rară.
• Hiperhomocisteinemia: Nivelurile ridicate de homocisteină în sânge pot crește riscul de tromboză. Aceasta poate fi cauzată de hipotiroidism, medicamente imunosupresoare sau deficiențe de vitamine B.

Ce gene sunt responsabile pentru tulburările de coagulare?

Cercetătorii au descoperit cel puțin 15 mutații genetice care pot cauza trombofilia ereditară. Totuși, doar două mutații sunt responsabile pentru majoritatea cazurilor:

• F5 (factorul V), care cauzează factorul V Leiden
• F2 (factorul II), care cauzează mutația protrombinei G20210A

Aceste mutații sunt cel mai frecvent transmise de părinți în mod autozomal dominant, ceea ce înseamnă că un copil are 50% șanse să moștenească mutația.

Cum pot medicii testa hipercoagularea?

În general, medicii pot diagnostica hipercoagularea pe baza:

• examinării fizice
• istoricului familial și factorilor de risc individuali
• simptomelor unui cheag de sânge
• testelor de coagulare a sângelui
• testelor genetice pentru trombofilia ereditară
• investigațiilor imagistice (pentru excluderea cancerului)

Care este tratamentul pentru hipercoagulare?

Hipercoagularea și tulburările ereditare asociate nu necesită, de obicei, tratament decât dacă apare un cheag de sânge. În aceste cazuri, medicul poate recomanda tratamente de urgență sau medicamente.

Tratamentul de urgență

Tratamentul de urgență este necesar în cazul unui cheag de sânge activ, cum ar fi cele care provoacă infarct miocardic, accident vascular cerebral sau embolie pulmonară. În departamentele de urgență, medicii pot administra trombolitice pentru a dizolva cheagul.

Tromboliticele sunt medicamente care ajută la descompunerea cheagurilor de sânge. Deoarece pot cauza sângerări bruște, ele sunt utilizate numai în cazuri de urgență.

Tratamentul standard

Formele ereditare de hipercoagulare nu necesită întotdeauna tratament. În anumite cazuri, medicul poate recomanda anticoagulante orale directe (DOAC) pentru a reduce riscul de formare a cheagurilor de sânge.

Dacă ați avut anterior cheaguri de sânge, cum ar fi tromboza venoasă profundă (TVP), medicul poate prescrie anticoagulante, cunoscute și sub denumirea de subțierea sângelui.

În unele cazuri, aceste medicamente trebuie luate timp de mai mulți ani pentru a preveni formarea unor cheaguri periculoase.

Hipercoagularea și dieta

Adoptarea unei diete sănătoase pentru inimă, care include alimente naturale și eliminarea celor procesate, poate susține sănătatea cardiovasculară.

Pentru a menține un echilibru optim, este util să cunoști ce alimente ajută la coagularea sângelui și cum interacționează acestea cu tratamentul urmat.

Pentru a menține un echilibru optim, este util să cunoști ce alimente ajută la coagularea sângelui și cum interacționează acestea cu tratamentul urmat.

Pentru a menține un echilibru optim, este util să cunoști ce alimente ajută la coagularea sângelui și cum interacționează acestea cu tratamentul urmat.

Dacă iei warfarină, un anticoagulant comun, medicul îți va explica importanța menținerii unui aport zilnic constant de vitamina K. Vitamina K este un nutrient esențial pentru coagulare și se găsește în diverse legume, carne și brânzeturi. Unele suplimente multivitaminice o conțin, de asemenea.

Dacă nivelurile de vitamina K scad brusc în timp ce iei warfarină, există riscul de sângerare. Pe de altă parte, un consum crescut de vitamina K poate crește riscul de formare a cheagurilor de sânge. Discută cu medicul despre dieta ta și orice suplimente pe care le iei.

Anticoagulantele mai noi, cum ar fi DOAC-urile, nu depind de vitamina K.

Medicul poate recomanda și alte modificări dietetice pentru a reduce riscul de tromboză. Cercetătorii sugerează că o dietă bogată în alimente vegetale, uleiuri sănătoase și pește, cum ar fi dieta mediteraneană, poate fi benefică.

Care sunt complicațiile posibile ale hipercoagulării?

Hipercoagularea poate determina formarea cheagurilor de sânge, care pot ajunge în alte zone ale corpului. Acest lucru poate duce la complicații grave, precum:

• tromboembolism venos (TVP și embolie pulmonară)
• infarct miocardic
• accident vascular cerebral
• insuficiență renală
• boala arterială periferică
• preeclampsie și alte probleme în timpul sarcinii

Hipercoagularea și sarcina

Hipercoagularea este frecventă în timpul sarcinii, chiar din primele stadii. Femeile însărcinate pot avea un risc de până la cinci ori mai mare de a dezvolta un cheag de sânge. Acest risc este și mai mare la persoanele care au deja trombofilie.

Pe lângă riscul pentru sănătatea mamei, complicațiile hipercoagulării în timpul sarcinii pot include:

• restricție de creștere fetală
• preeclampsie
• desprinderea placentei
• pierdere a sarcinii

Concluzie

Hipercoagularea este o afecțiune serioasă care determină sângele să se coaguleze mai mult decât ar trebui. Majoritatea cazurilor sunt dobândite, dar unele persoane pot avea și o predispoziție genetică.

În oricare dintre cazuri, hipercoagularea poate crește riscul formării unor cheaguri de sânge periculoase. Discută cu medicul despre opțiunile de tratament dacă ai un risc crescut sau ai avut cheaguri de sânge în trecut.

Dacă ai anumiți factori de risc pentru hipercoagulare dobândită, ia în considerare consultarea unui medic pentru a afla cum să previi formarea cheagurilor de sânge.