Categories: Sănătate

Ateroscleroza: simptome, cauze, diagnostic și tratament

Ateroscleroza este o îngustare a arterelor cauzată de acumularea de placă de colesterol. Poate duce la accidente vasculare cerebrale, atacuri de cord, demență și alte probleme de sănătate.

Când placa se acumulează și arterele devin rigide și inflamate, sângele are dificultăți în a circula prin ele spre restul corpului. Acest lucru împiedică organele și țesuturile să primească sângele oxigenat de care au nevoie pentru a funcționa.

Ateroscleroza poate fi prevenită și tratată, dar nu este reversibilă.

Care sunt simptomele aterosclerozei?

Ateroscleroza este o afecțiune „tăcută” în stadiile sale incipiente, ceea ce înseamnă că de obicei nu se manifestă cu simptome evidente până când nu apare o blocare semnificativă a fluxului sanguin.

După ce apar simptomele, acestea pot include:

  • dureri în piept (angină stabilă)
  • dureri în picior, braț și alte zone alimentate de artera blocată
  • crampe la nivelul feselor în timpul mersului
  • bătăi neregulate ale inimii
  • respirație dificilă
  • oboseală
  • confuzie mentală dacă blocajul afectează circulația sângelui către creier
  • slăbiciune și pierderea senzației pe o parte a corpului (hemipareză) dacă blocajul afectează circulația sângelui către creier
  • slăbiciune musculară și crampe la picioare din cauza lipsei de circulație

Citeste mai multe despre semnele aterosclerozei.

Știai că?

Ateroscleroza este o formă de arterioscleroză, cunoscută și sub denumirea de îngroșarea arterelor. Termenii „ateroscleroză” și „arterioscleroză” sunt uneori folosiți interschimbabil, dar reprezintă condiții diferite.

Citeste mai multe despre diferența dintre ateroscleroză și arterioscleroză.

Ce complicații sunt asociate cu ateroscleroza?

Ateroscleroza netratată poate duce la:

  • accident vascular cerebral
  • atac de cord
  • ritm cardiac anormal (aritmii)
  • boală coronariană (CAD)
  • boală a arterei carotide
  • boală arterială periferică
  • boală renală și insuficiență renală

Citeste despre semnele accidentelor vasculare cerebrale și atacurilor de cord.

Ce cauzează ateroscleroza?

Ateroscleroza se dezvoltă lent și este adesea legată de obiceiurile de viață, inclusiv tiparele alimentare și activitatea fizică redusă. Îmbătrânirea poate fi și ea un factor în ateroscleroză, dar nu înseamnă că ateroscleroza semnificativă merge întotdeauna mână în mână cu îmbătrânirea.

Colesterolul crescut cronic este principalul factor de contribuție la ateroscleroză. Colesterolul se găsește în mod natural în organism și în anumite alimente.

Dacă nivelurile de colesterol din sânge sunt constant ridicate, acestea pot duce la blocarea arterelor. În timp, colesterolul din artere devine o placă dură care începe să restricționeze circulația sângelui și poate deteriora vasele de sânge, ducând la formarea de cheaguri de sânge.

Cheagurile de sânge pot circula prin fluxul sanguin și pot ajunge în alte părți ale corpului. Când blochează fluxul de sânge către organele vitale, cum ar fi creierul, pot duce la complicații grave.

Citeste mai multe despre efectele colesterolului asupra corpului.

Alți factori care contribuie la ateroscleroză pot include:

  • Istoricul familial: Dacă ateroscleroza este prezentă în familia ta, ai o șansă mai mare de a suferi de îngustarea arterelor. Poți moșteni această afecțiune, precum și alte probleme legate de inimă.
  • Lipsa de exerciții fizice: Exercițiile fizice regulate ajută sistemul cardiovascular, inclusiv vasele de sânge, să rămână în formă optimă. Menține mușchiul inimii puternic și încurajează fluxul de oxigen și sânge în tot corpul. Activitatea fizică scăzută crește riscul de a dezvolta o serie de afecțiuni medicale, inclusiv boli de inimă.
  • Hipertensiunea: Hipertensiunea poate deteriora vasele de sânge, făcându-le slabe în anumite zone.
  • Fumatul: Produsele din tutun pot deteriora vasele de sânge și inima.
  • Diabetul: Persoanele cu diabet au o incidență mult mai mare a bolilor arteriale coronariene.

Cum este diagnosticată ateroscleroza?

Un examen fizic este primul pas în diagnosticarea aterosclerozei. Un specialist poate verifica:

  • un puls slăbit
  • semne de anevrism, adică o dilatare anormală sau lărgire a unei artere din cauza slăbiciunii peretelui arterial
  • vindecarea lentă a rănilor, care poate indica un flux sanguin restricționat
  • un zgomot de tipul „bruiet”, sau sunetul pe care îl face sângele când circulă printr-o arteră blocată

Aflați mai multe despre diferența dintre un accident vascular cerebral și un anevrism.

Un cardiolog poate asculta inima pentru a verifica sunetele atipice și poate solicita teste suplimentare dacă suspectează ateroscleroză.

Aceste teste pot include:

  • analize de sânge pentru a verifica nivelurile de colesterol
  • un ecograf Doppler, care folosește unde sonore pentru a crea o imagine a arterelor și pentru a arăta o posibilă blocare
  • un index glezna-braț, care caută blocaje în brațe sau picioare comparând tensiunea arterială din fiecare membru
  • o angiografie prin rezonanță magnetică sau o tomografie computerizată pentru a crea imagini ale arterelor mari din corpul tău
  • un angiogram cardiac, un tip de radiografie toracică realizată după injectarea arterelor inimii cu vopsea radioactivă. Există două tipuri de angiografie cardiacă: angiografia coronariană prin CT (CCTA) și cateterismul cardiac stâng.
  • un electrocardiogramă (ECG sau EKG), care măsoară activitatea electrică a inimii
  • un test de stres, sau test de toleranță la exerciții, care monitorizează ritmul cardiac și tensiunea arterială în timpul exercițiilor pe o bandă de alergat sau bicicletă staționară

Cum este tratată ateroscleroza?

Nu poți vindeca ateroscleroza, dar un tratament adecvat poate ajuta la încetinirea progresiei acesteia.

Tratamentul pentru ateroscleroză implică de obicei schimbări ale stilului de viață. În funcție de severitatea, factorii de risc și simptomele acesteia, poate fi necesar și un tratament cu medicamente sau intervenții chirurgicale.

Medicamente

Medicamentele pot încetini progresia aterosclerozei. Acestea pot include:

  • medicamente pentru scăderea colesterolului, inclusiv statine
  • inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (ECA), pentru a scădea tensiunea arterială, dacă este necesar
  • beta-blocante, pentru a ajuta inima să se „odihnească”
  • medicamente antiagregante plachetare, cum ar fi aspirina, pentru a preveni formarea cheagurilor de sânge și blocarea arterelor

Aspirina poate fi deosebit de eficientă pentru persoanele cu un istoric de boli cardiovasculare aterosclerotice, inclusiv infarct miocardic și accident vascular cerebral.

Este recomandat să discuți utilizarea aspirinei pentru riscurile cardiovasculare cu un profesionist în domeniul sănătății. Luarea aspirinei fără ghidaj medical poate duce la sângerări interne în unele cazuri.

Chirurgie

Dacă simptomele sunt severe sau dacă țesuturile musculare sau ale pielii sunt în pericol, un profesionist în domeniul sănătății poate recomanda intervenția chirurgicală.

Posibile intervenții chirurgicale pentru tratarea aterosclerozei includ:

  • chirurgia de bypass, care implică utilizarea unui vas din altă parte a corpului sau a unui tub sintetic pentru a direcționa sângele în jurul arterei blocate sau îngustate
  • terapia trombolitică, care presupune dizolvarea unui cheag de sânge prin injectarea unui medicament în artera afectată
  • angioplastia și intervenția coronariană percutanată, care implică utilizarea unui cateter și a unui balon pentru a extinde artera, uneori inserând un stent pentru a menține artera deschisă
  • aterectomia, care presupune îndepărtarea plăcii din artere folosind un cateter cu o lamă ascuțită la un capăt
  • endarterectomia, care presupune îndepărtarea depozitelor de grăsime din artera carotidă prin intervenție chirurgicală

Schimbări de stil de viață

Schimbările de stil de viață utile pentru a încetini ateroscleroza pot include:

  • consumarea unei diete sănătoase pentru inimă, cu un conținut scăzut de grăsimi saturate și colesterol
  • evitarea alimentelor grase
  • adăugarea peștelui în dietă de două ori pe săptămână, în loc de carne roșie
  • practicarea a cel puțin 75 de minute de exerciții fizice intense sau 150 de minute de exerciții moderate în fiecare săptămână
  • efectuarea de antrenamente de forță cel puțin 2 ore pe săptămână
  • renunțarea la fumat, dacă folosești tutun
  • gestionarea greutății corporale
  • gestionarea stresului
  • tratamentul condițiilor asociate cu ateroscleroza, cum ar fi hipertensiunea, colesterolul ridicat, apneea în somn, obezitatea și diabetul

Rezumat

Ateroscleroza este îngustarea arterelor din cauza acumulării de placă. Această acumulare de placă este rezultatul nivelurilor cronice ridicate de colesterol.

Odată ce dezvolți ateroscleroză, condiția nu este reversibilă. Totuși, schimbările de stil de viață, medicamentele și uneori intervențiile chirurgicale pot încetini progresia acesteia și pot preveni complicațiile.

Complicațiile comune asociate cu ateroscleroza includ accidente vasculare cerebrale și infarcte miocardice.

Liana Andreescu

Liana este pasionată de nutriție si sănătate de când era adolescentă. S-a hotărât sa creeze acest site când a venit pe lume primul ei băiat, Daniel.

Recent Posts

Acceptarea sclerozei multiple nu se întâmplă peste noapte — este un proces continuu

Medicul neurolog ți-a confirmat că acele pete albe apărute pe imaginile RMN (rezonanță magnetică) indică…

13 ore ago

Ce sunt antibioticele antitumorale și cum funcționează în tratamentul cancerului?

Cancerul este o afecțiune în care unele celule din corp suferă modificări anormale, începând să…

13 ore ago

10 întrebări esențiale pe care să le adresezi reumatologului despre artrita psoriazică

Ai primit o trimitere la medicul reumatolog pentru artrită psoriazică. Probabil știi deja cât de…

14 ore ago

Cum să „te desparți” de terapeutul tău

Nu, nu trebuie să-ți faci griji că îi vei răni sentimentele. Îmi amintesc foarte clar…

18 ore ago

Există o legătură între consumul de alcool și ulcerul la stomac?

Deși dovezile medicale sunt împărțite, este clar că relația dintre consumul de alcool și ulcerul…

20 de ore ago

Ecografia de morfologie fetală la 20 de săptămâni: tot ce trebuie să știi

Felicitări! Ai ajuns la jumătatea sarcinii. După câteva luni pline de grețuri, oboseală și emoții,…

o zi ago