Actinomicoza: cauze, simptome, diagnostic și tratament

Ce este actinomicoza?

Actinomicoza este o infecție bacteriană rară, cu evoluție lentă, care duce la formarea de abcese (pungi de puroi) în țesuturile moi ale corpului. Cel mai des, această infecție apare la nivelul:

• gurii
• nasului
• gâtului
• plămânilor
• stomacului
• intestinelor

Actinomicoza se dezvoltă rar în alte zone ale corpului. Totuși, dacă țesuturile sunt lezate în urma unei răni sau a unei intervenții chirurgicale, bacteria se poate răspândi din focarul inițial către alte organe. Este bine de știut că actinomicoza nu este contagioasă, deci nu se transmite de la o persoană la alta.

Care sunt simptomele actinomicozei?

Atunci când infecția afectează zona gurii, ea provoacă adesea o umflătură tare la nivelul maxilarului.

Această umflătură nu este dureroasă la început. În timp, însă, poate duce la formarea unui abces dureros sub piele, care arată inițial ca o vânătaie roșiatică. De asemenea, actinomicoza poate cauza spasme musculare la nivelul maxilarului sau blocarea acestuia, ceea ce face dificilă deschiderea normală a gurii.

Alte simptome care pot apărea includ:

• febră
• scădere neintenționată în greutate
• umflături sau noduli pe gât sau pe față
• leziuni pe piele care supurează (elimină puroi)
• secreții nazale abundente sau dureri de sinusuri
• tuse persistentă
• dureri în piept

De ce apare actinomicoza?

Deoarece se răspândește lent, actinomicoza a fost considerată inițial o infecție micotică (produsă de ciuperci). În realitate, ea este provocată de bacterii din familia Actinomycetaceae, cum ar fi:

• Actinomyces israelii
• Actinomyces naeslundii
• Actinomyces viscosus
• Actinomyces odontolyticus

Aceste bacterii trăiesc în mod natural pe mucoasele din corpul nostru, cum ar fi în nas sau în gât, fără să ne facă rău. Ele devin periculoase și provoacă infecții doar atunci când reușesc să treacă de bariera de protecție a mucoaselor (de exemplu, printr-o rană sau o tăietură).

Factori de risc

Riscul de a dezvolta această infecție crește dacă:

• ai un sistem imunitar slăbit din cauza unor boli sau a anumitor tratamente
• suferi de malnutriție sau ai o alimentație deficitară
• neglijezi igiena dentară după o operație stomatologică sau după o lovitură la nivelul gurii ori maxilarului

Una dintre cele mai frecvente puncte de plecare pentru actinomicoză este un abces dentar netratat. Dacă ai o infecție dentară, mergi cât mai repede la stomatolog. De asemenea, femeile care folosesc un sterilet (dispozitiv intrauterin) ca metodă contraceptivă prezintă un risc ușor mai ridicat de infecție pelvină.

Cum se diagnostichează?

Pentru a pune diagnosticul, medicul va recolta o probă de lichid (puroi) sau de țesut din zona afectată. Proba este trimisă la laborator pentru a fi analizată la microscop și cultivată, confirmând prezența bacteriei Actinomyces.

Cum se tratează actinomicoza?

Tratamentul de bază constă în administrarea de antibiotice. În cele mai multe cazuri, sunt necesare doze mari de penicilină pentru a elimina complet infecția. Dacă ai alergie la penicilină, medicul îți poate prescrie alternative eficiente, cum ar fi:

• tetraciclină
• clindamicină
• eritromicină

Vindecarea completă necesită răbdare, deoarece tratamentul cu antibiotice poate dura de la câteva luni până la un an.

Dacă s-au format abcese pe piele, medicul poate recomanda drenarea sau îndepărtarea lor chirurgicală. În situația în care infecția a apărut din cauza unui sterilet, acesta va trebui scos.

Dacă observi simptome suspecte, ia legătura cu medicul tău fără întârziere. Un tratament început din timp scade riscul de complicații și reduce nevoia de operații.

Posibile complicații

Actinomicoza debutează în țesuturile moi, dar dacă nu este tratată la timp, se poate extinde la oasele din jur. În astfel de situații, poate fi nevoie de o intervenție chirurgicală pentru a curăța osul sau țesutul degradat, mai ales dacă infecția a afectat sinusurile.

În cazuri rare, infecția pornită din sinusuri poate ajunge la creier, cauzând o complicație gravă numită meningită (inflamația membranelor care învelesc creierul).

Cum o poți preveni?

Cea mai bună metodă de prevenție este o igienă orală corectă și riguroasă. Spală-te pe dinți de două ori pe zi, folosește ața dentară și mergi la controale stomatologice regulate pentru a depista și trata la timp problemele dentare. Diagnosticată și tratată corect, actinomicoza se vindecă fără probleme pe termen lung.