Discută cu medicul sau farmacistul înainte de a lua suplimente din plante, pentru a alege produse sigure și potrivite.
Pe scurt: Plantele adaptogene sunt plante folosite tradițional pentru a ajuta organismul să facă față stresului cotidian și oboselii ușoare. Printre cele mai cunoscute se numără ashwagandha, ginsengul și rhodiola. Înainte de a lua astfel de suplimente, întreabă medicul de familie sau farmacistul, deoarece ele pot interacționa cu diverse medicamente.
Adaptogenii au început să fie cercetați intens în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Oamenii de știință căutau atunci soluții naturale pentru a spori rezistența piloților militari.
Cercetările timpurii asupra plantei Schisandra chinensis au arătat că fructele și semințele ei reduceau setea, foamea și starea de epuizare la vânătorii indigeni.
Multe dintre aceste plante sunt utilizate de secole în fitoterapie (folosirea plantelor în scop curativ). Totuși, autoritățile sanitare europene amintesc că termenul de „adaptogen” nu este o clasificare farmacologică oficială, iar dovezile din studiile clinice pe oameni rămân limitate.
Suplimentele alimentare din plante nu sunt verificate la fel de strict ca medicamentele cu rețetă. Concentrația de substanță activă poate să difere mult de la o marcă la alta.
Pe lângă suplimente, integrarea în dietă a unor alimente pentru reducerea stresului oferă nutrienții esențiali pentru susținerea sistemului nervos.
Cumpără produse doar din farmacii sau magazine naturiste autorizate, care respectă standardele de siguranță. Cere întotdeauna sfatul farmacistului sau al medicului înainte de a începe o cură.
În medicina tradițională se consideră că aceste plante ajută corpul să suporte mai bine stresul fizic sau psihic. Din punct de vedere teoretic, s-a presupus că ele ar echilibra reacția hormonală la stres. Totuși, nu există dovezi clinice ferme că adaptogenii reglează nivelul de cortizol (hormonul stresului) sau glandele suprarenale.
În mod obișnuit, corpul parcurge trei etape atunci când trece printr-o situație solicitantă:
Teoretic, aceste plante ar putea prelungi faza de adaptare, reducând senzația bruscă de epuizare.
Efectele observate în studiile de laborator sunt atribuite mai multor substanțe active din plante:
Agenția Europeană pentru Medicamente recunoaște plante precum ginsengul sau Rhodiola rosea exclusiv ca remedii tradiționale. Ele sunt indicate pentru ameliorarea temporară a stărilor de slăbiciune, astenie ușoară și oboseală pasageră.
În cazurile de surmenaj intens, este indicat să aplici metode eficiente de recuperare după stresul cronic, care includ reglarea odihnei și reducerea factorilor constanți de solicitare.
Aceste plante nu reprezintă un tratament medical pentru sindromul de oboseală cronică, pentru depresie sau pentru tulburările de memorie.
Deși unele cercetări preliminare analizează rolul antioxidanților din plante în reducerea inflamației asociate cu înaintarea în vârstă, sunt necesare studii clinice riguroase pentru a demonstra un efect curativ.
În farmaciile și magazinele naturiste din România găsești mai multe preparate pe bază de extracte din plante. Iată o comparație a celor mai căutate:
În fitoterapia modernă, anumite ciuperci funcționale precum ciuperca Reishi sunt la rândul lor apreciate pentru proprietățile lor adaptogene și de echilibrare a organismului.
| Planta | Utilizare tradițională | Atenționări principale |
|---|---|---|
| Ashwagandha (Withania somnifera) | Reducerea tensiunii psihice și a neliniștii | Poate influența glicemia, tensiunea arterială și hormonii tiroidieni; risc de disconfort digestiv. |
| Rhodiola rosea (Rădăcina de aur) | Sprijin în caz de oboseală trecătoare și surmenaj | Poate cauza amețeli, uscăciunea gurii sau salivație abundentă. |
| Ginseng (Panax ginseng) | Susținerea vigorii fizice și a tonusului general | Nu se recomandă în hipertensiune necontrolată sau în combinație cu stimulente. |
Alte plante studiate pentru proprietăți similare sunt Schisandra chinensis, eleuterococul (ginsengul siberian) și rădăcina de lemn dulce.
Reacțiile adverse depind de doza administrată, de durata curei și de starea ta generală de sănătate.
De exemplu, administrarea de Rhodiola rosea poate provoca senzație de gură uscată, salivație excesivă sau amețeli. Ashwagandha poate da tulburări digestive, cum ar fi greață, diaree sau crampe abdominale.
Evită aceste suplimente dacă ești însărcinată sau alăptezi, deoarece nu există suficiente studii care să le garanteze siguranța.
De asemenea, fii precaut dacă iei medicamente pentru boli cronice. De pildă, ashwagandha poate interacționa cu tratamentele pentru diabet (risc de scădere prea mare a zahărului din sânge), pentru hipertensiune (tensiune mare) sau pentru afecțiuni ale tiroidei.
Programează o consultație la medicul de familie în următoarele situații:
Dacă tensiunea resimțită este trecătoare și nu necesită asistență medicală, poți învăța cum să reduci stresul prin exerciții scurte de respirație și relaxare conștientă.
Dacă ai stări bruște de leșin, dureri în piept sau dificultăți mari de respirație, apelează imediat numărul de urgență 112.
Deși este o formă mai nouă de psihoterapie, terapia prin acceptare și angajament (cunoscută pe…
Momentul în care auzi pentru prima dată cuvântul „infertilitate” poate fi copleșitor. Dintr-odată, planurile tale…
Acum aleg conținut cu adevărat valoros, iar starea mea psihică îmi mulțumește pentru această schimbare.…
1. Este acupunctura pentru depresie o idee nouă? Acupunctura este o ramură de bază a…
Când încerci să rămâi însărcinată și abia aștepți să vezi acel semn plus sau cele…
Acatizia este o stare intensă de agitație interioară și neliniște motorie continuă. De cele mai…