Categories: Sănătate

Tulburarea de anxietate socială: cauze, simptome și diagnostic

Tulburarea de anxietate socială — cunoscută și sub numele de fobie socială — este un tip de tulburare de anxietate care provoacă frică sau anxietate în situații sociale.

Persoanele cu această tulburare au dificultăți în a vorbi cu oamenii, a cunoaște persoane noi sau a participa la evenimente sociale. Ele pot simți anxietate intensă legată de teama că vor fi judecate sau analizate de ceilalți.

Deși pot înțelege că temerile lor sunt iraționale, le este dificil să le controleze.

Anxietatea socială este diferită de timiditate. Timiditatea poate face interacțiunile sociale mai dificile, dar nu afectează viața de zi cu zi la fel de intens precum anxietatea socială. Aceasta este persistentă și copleșitoare, putând influența activități simple, cum ar fi cumpărăturile.

Conform Asociației pentru Anxietate și Depresie din America (ADAA), aproximativ 15 milioane de adulți americani suferă de anxietate socială. De obicei, debutează în adolescență.

Simptomele tulburării de anxietate socială

Interacțiunile sociale pot provoca simptome fizice precum:

  • înroșirea feței
  • greață
  • transpirație excesivă
  • tremurat
  • postură rigidă
  • dificultăți de vorbire
  • senzația de minte „goală”
  • amețeli
  • bătăi rapide ale inimii

Simptomele psihologice pot include:

  • îngrijorare intensă înainte, în timpul și după o situație socială
  • evitarea situațiilor sociale sau încercarea de a nu atrage atenția
  • sentimentul de jenă sau teama de a face ceva stânjenitor
  • îngrijorarea că ceilalți vor observa anxietatea
  • nevoia de a consuma alcool pentru a face față unei situații sociale
  • absențe de la școală sau serviciu din cauza anxietății

Persoanele cu anxietate socială pot evita complet anumite situații, cum ar fi:

  • punerea unei întrebări
  • interviuri pentru un loc de muncă
  • cumpărăturile
  • utilizarea toaletelor publice
  • vorbitul la telefon
  • mâncatul în public

Unii oameni pot avea anxietate limitată la anumite situații (de exemplu, doar când mănâncă în public). În cazuri severe, pot evita toate mediile sociale.

Ce cauzează tulburarea de anxietate socială?

Cauza exactă a acestei tulburări nu este cunoscută, dar poate fi rezultatul unor factori biologici, genetici și de mediu.

Problemele cu neurotransmițătorii pot cauza dezechilibre ale serotoninei, dopaminei și glutamatului, substanțe chimice care reglează starea de spirit.

Factorii care pot contribui la dezvoltarea anxietății sociale includ:

  • experiențe de abuz emoțional sau fizic
  • relații negative cu colegii
  • stiluri parentale prea autoritare
  • atașament emoțional nesigur

Experiențele negative pot duce la o formă de stres post-traumatic (PTSD), unde anxietatea socială este un simptom.

Uneori, anxietatea socială poate apărea în familie, dar nu este clar dacă acest lucru se datorează geneticii sau factorilor de mediu.

Diagnosticarea tulburării de anxietate socială

Pentru a pune un diagnostic, medicul va analiza istoricul medical și simptomele pacientului.

Este important să discuți cu un specialist dacă anxietatea socială îți afectează viața de zi cu zi.

Nu există un test medical specific pentru diagnosticarea tulburării de anxietate socială, dar un medic va folosi criteriile din Manualul de Diagnostic și Statistică a Tulburărilor Mentale, ediția a cincea (DSM-5) pentru a stabili dacă ai această tulburare.

Medicul îți va pune întrebări despre:

  • simptomele tale
  • istoricul familial
  • alte probleme de sănătate

Conform DSM-5, criteriile pentru diagnosticarea tulburării de anxietate socială includ:

  • teama de una sau mai multe situații sociale în care ai putea fi analizat de ceilalți
  • frica de a acționa într-un mod care ar putea duce la o evaluare negativă sau la supărarea altora
  • situațiile sociale provoacă aproape întotdeauna teamă sau anxietate
  • evitarea acestor situații sau participarea cu o teamă intensă
  • frica este disproporționată față de amenințarea reală
  • anxietatea persistă cel puțin 6 luni
  • frica și anxietatea afectează viața de zi cu zi
  • alte afecțiuni medicale nu pot explica simptomele

Medicul poate dori să excludă alte probleme, cum ar fi:

  • probleme legate de consumul de substanțe
  • o tulburare de personalitate
  • preocupări legate de sănătate, greutate sau caracteristici fizice, cum ar fi o cicatrice vizibilă

Tratamentul tulburării de anxietate socială

Există mai multe opțiuni de tratament. Eficiența fiecărei terapii variază de la o persoană la alta. Unii oameni au nevoie doar de un singur tip de tratament, în timp ce alții pot beneficia de o combinație de terapii.

Un medic de familie poate prescrie un tratament sau te poate trimite la un psiholog sau un specialist în sănătatea mintală.

Terapia prin consiliere

Consilierea presupune discuții fie individuale, fie de grup. Sesiunile pot avea loc față în față sau online.

Terapia cognitiv-comportamentală (CBT): Te ajută să înveți cum să îți controlezi anxietatea, înlocuind gândurile negative cu unele pozitive.

Terapia prin acceptare și angajament (ACT): Această terapie folosește tehnici de mindfulness, acceptare și strategii comportamentale pentru a te ajuta să îți trăiești viața conform valorilor tale, în ciuda sentimentelor negative.

Terapia de grup sau grupurile de suport: Ajută la dezvoltarea abilităților sociale și îți oferă un mediu sigur pentru exersarea interacțiunilor sociale.

Terapia prin expunere: Un specialist te va ajuta să înfrunți treptat situațiile sociale de care te temi, în loc să le eviți.

Medicație

Medicamentele pot ajuta la reducerea simptomelor și îmbunătățirea funcționării zilnice.

Opțiunile medicamentoase includ:

  • Inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (SSRI), cum ar fi paroxetina (Paxil) și sertralina (Zoloft)
  • Inhibitori selectivi ai recaptării norepinefrinei (SNRI), precum venlafaxina (Effexor)
  • Propranolol, un beta-blocant utilizat pentru reducerea simptomelor fizice ale anxietății

SSRI și SNRI pot avea nevoie de câteva săptămâni pentru a avea efect, în timp ce propranolol este un medicament cu acțiune rapidă care poate fi folosit la nevoie.

De obicei, tratamentul începe cu o doză mică, care este crescută treptat pentru a minimiza efectele secundare. Dacă un medicament nu este eficient, medicul poate recomanda o alternativă.

Medicul îți va explica beneficiile și riscurile fiecărei opțiuni și te va ajuta să alegi tratamentul potrivit pentru tine.

Remedii acasă

Remediile naturale și schimbările în stilul de viață pot sprijini tratamentul recomandat de medic.

Strategii pentru a reduce stresul și anxietatea:

  • exerciții de respirație
  • mindfulness și meditație
  • exerciții precum yoga și tai chi pentru gestionarea stresului
  • evitarea cofeinei și a altor stimulente
  • stabilirea unui program de somn regulat
  • informarea despre anxietate și efectele sale
  • discutarea cu o persoană de încredere, cum ar fi un prieten, terapeut sau membru al familiei
  • recunoașterea semnelor anxietății și momentul potrivit pentru a căuta ajutor
  • exerciții fizice regulate și o alimentație echilibrată pentru îmbunătățirea stării generale de bine

Perspectivă și complicații

Potrivit ADAA, peste o treime dintre persoanele cu anxietate socială nu cer ajutor decât după cel puțin 10 ani de simptome. Mulți nu își percep disconfortul ca pe o problemă de sănătate mintală și nu știu că există tratamente disponibile.

Fără tratament, anxietatea socială poate afecta:

  • performanțele la muncă și în studii
  • interacțiunile sociale
  • relațiile personale
  • stima de sine
  • calitatea vieții

Până la 90% dintre persoanele cu anxietate socială suferă și de alte afecțiuni, precum:

  • depresie
  • abuz de alcool
  • gânduri sau tentative de suicid

Consilierea psihologică, schimbările în stilul de viață și medicația pot ajuta multe persoane să gestioneze anxietatea socială și alte probleme de sănătate mintală.

Ajutorul este disponibil

Dacă tu sau cineva cunoscut trece printr-o criză și ia în considerare suicidul sau auto-vătămarea, caută ajutor:

  • Sună sau trimite un mesaj la 988 Suicide and Crisis Lifeline la 988 sau discută online la 988lifeline.org. Consilieri pregătiți sunt disponibili 24/7 pentru sprijin gratuit și confidențial.
  • Trimite HOME la 741741 pentru a te conecta cu un consilier voluntar de criză prin Crisis Text Line.
  • Nu ești în SUA? Găsește o linie de ajutor în țara ta prin Befrienders Worldwide.
  • Sună la 112 sau la serviciile locale de urgență dacă este necesar.

Dacă suni pentru altcineva, rămâi cu persoana respectivă până sosește ajutorul. Dacă este sigur, îndepărtează orice obiecte periculoase.

Întrebări frecvente

Care sunt simptomele anxietății sociale?

Persoanele cu anxietate socială evită sau se simt foarte anxioase în contexte sociale. Pot roși, transpira, tremura, evita contactul vizual, sta încordate sau avea dificultăți în a vorbi. De multe ori, nu înțeleg de ce se simt anxioase, dar de obicei este din cauza fricii de a fi judecate sau de a jigni pe cineva.

Care este cauza principală a anxietății sociale?

Experții nu cunosc cauza exactă, dar se crede că un dezechilibru chimic în creier poate juca un rol. Factori precum un istoric de abuz sau un stil parental foarte controlant pot contribui, dar nu sunt singurele cauze.

Cum pot depăși anxietatea socială?

Este important să cauți ajutor medical cât mai curând posibil, deoarece anxietatea socială netratată poate duce la complicații. Consilierea, medicația și schimbările în stilul de viață sunt opțiuni eficiente. Tulburarea de anxietate socială pare să răspundă bine la o combinație de terapie și antidepresive, cum ar fi inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei (SSRI) și inhibitorii recaptării serotoninei și norepinefrinei (SNRI).

Rezumat

Persoanele cu anxietate socială se simt temătoare sau anxioase în situații sociale. Aceste sentimente pot deveni atât de copleșitoare încât ajung să evite interacțiunile sociale, școala, locul de muncă, cumpărăturile și alte locuri unde ar putea întâlni oameni.

Persoana afectată se teme că va fi judecată, că va ofensa pe cineva sau că se va face de râs, deși aceste temeri sunt, de obicei, nefondate.

Medicația, consilierea și schimbările în stilul de viață pot ajuta la gestionarea simptomelor și la îmbunătățirea calității vieții.

Liana Andreescu

Liana este pasionată de nutriție si sănătate de când era adolescentă. S-a hotărât sa creeze acest site când a venit pe lume primul ei băiat, Daniel.

Recent Posts

Acceptarea sclerozei multiple nu se întâmplă peste noapte — este un proces continuu

Medicul neurolog ți-a confirmat că acele pete albe apărute pe imaginile RMN (rezonanță magnetică) indică…

11 ore ago

Ce sunt antibioticele antitumorale și cum funcționează în tratamentul cancerului?

Cancerul este o afecțiune în care unele celule din corp suferă modificări anormale, începând să…

11 ore ago

10 întrebări esențiale pe care să le adresezi reumatologului despre artrita psoriazică

Ai primit o trimitere la medicul reumatolog pentru artrită psoriazică. Probabil știi deja cât de…

11 ore ago

Cum să „te desparți” de terapeutul tău

Nu, nu trebuie să-ți faci griji că îi vei răni sentimentele. Îmi amintesc foarte clar…

16 ore ago

Există o legătură între consumul de alcool și ulcerul la stomac?

Deși dovezile medicale sunt împărțite, este clar că relația dintre consumul de alcool și ulcerul…

18 ore ago

Ecografia de morfologie fetală la 20 de săptămâni: tot ce trebuie să știi

Felicitări! Ai ajuns la jumătatea sarcinii. După câteva luni pline de grețuri, oboseală și emoții,…

o zi ago