Tulburarea de anxietate socială — cunoscută și sub numele de fobie socială — este un tip de tulburare de anxietate care provoacă frică sau anxietate în situații sociale.
Persoanele cu această tulburare au dificultăți în a vorbi cu oamenii, a cunoaște persoane noi sau a participa la evenimente sociale. Ele pot simți anxietate intensă legată de teama că vor fi judecate sau analizate de ceilalți.
Deși pot înțelege că temerile lor sunt iraționale, le este dificil să le controleze.
Anxietatea socială este diferită de timiditate. Timiditatea poate face interacțiunile sociale mai dificile, dar nu afectează viața de zi cu zi la fel de intens precum anxietatea socială. Aceasta este persistentă și copleșitoare, putând influența activități simple, cum ar fi cumpărăturile.
Conform Asociației pentru Anxietate și Depresie din America (ADAA), aproximativ 15 milioane de adulți americani suferă de anxietate socială. De obicei, debutează în adolescență.
Cuprins:
Interacțiunile sociale pot provoca simptome fizice precum:
Simptomele psihologice pot include:
Persoanele cu anxietate socială pot evita complet anumite situații, cum ar fi:
Unii oameni pot avea anxietate limitată la anumite situații (de exemplu, doar când mănâncă în public). În cazuri severe, pot evita toate mediile sociale.
Cauza exactă a acestei tulburări nu este cunoscută, dar poate fi rezultatul unor factori biologici, genetici și de mediu.
Problemele cu neurotransmițătorii pot cauza dezechilibre ale serotoninei, dopaminei și glutamatului, substanțe chimice care reglează starea de spirit.
Factorii care pot contribui la dezvoltarea anxietății sociale includ:
Experiențele negative pot duce la o formă de stres post-traumatic (PTSD), unde anxietatea socială este un simptom.
Uneori, anxietatea socială poate apărea în familie, dar nu este clar dacă acest lucru se datorează geneticii sau factorilor de mediu.
Pentru a pune un diagnostic, medicul va analiza istoricul medical și simptomele pacientului.
Este important să discuți cu un specialist dacă anxietatea socială îți afectează viața de zi cu zi.
Nu există un test medical specific pentru diagnosticarea tulburării de anxietate socială, dar un medic va folosi criteriile din Manualul de Diagnostic și Statistică a Tulburărilor Mentale, ediția a cincea (DSM-5) pentru a stabili dacă ai această tulburare.
Medicul îți va pune întrebări despre:
Conform DSM-5, criteriile pentru diagnosticarea tulburării de anxietate socială includ:
Medicul poate dori să excludă alte probleme, cum ar fi:
Există mai multe opțiuni de tratament. Eficiența fiecărei terapii variază de la o persoană la alta. Unii oameni au nevoie doar de un singur tip de tratament, în timp ce alții pot beneficia de o combinație de terapii.
Un medic de familie poate prescrie un tratament sau te poate trimite la un psiholog sau un specialist în sănătatea mintală.
Consilierea presupune discuții fie individuale, fie de grup. Sesiunile pot avea loc față în față sau online.
Terapia cognitiv-comportamentală (CBT): Te ajută să înveți cum să îți controlezi anxietatea, înlocuind gândurile negative cu unele pozitive.
Terapia prin acceptare și angajament (ACT): Această terapie folosește tehnici de mindfulness, acceptare și strategii comportamentale pentru a te ajuta să îți trăiești viața conform valorilor tale, în ciuda sentimentelor negative.
Terapia de grup sau grupurile de suport: Ajută la dezvoltarea abilităților sociale și îți oferă un mediu sigur pentru exersarea interacțiunilor sociale.
Terapia prin expunere: Un specialist te va ajuta să înfrunți treptat situațiile sociale de care te temi, în loc să le eviți.
Medicamentele pot ajuta la reducerea simptomelor și îmbunătățirea funcționării zilnice.
Opțiunile medicamentoase includ:
SSRI și SNRI pot avea nevoie de câteva săptămâni pentru a avea efect, în timp ce propranolol este un medicament cu acțiune rapidă care poate fi folosit la nevoie.
De obicei, tratamentul începe cu o doză mică, care este crescută treptat pentru a minimiza efectele secundare. Dacă un medicament nu este eficient, medicul poate recomanda o alternativă.
Medicul îți va explica beneficiile și riscurile fiecărei opțiuni și te va ajuta să alegi tratamentul potrivit pentru tine.
Remediile naturale și schimbările în stilul de viață pot sprijini tratamentul recomandat de medic.
Strategii pentru a reduce stresul și anxietatea:
Potrivit ADAA, peste o treime dintre persoanele cu anxietate socială nu cer ajutor decât după cel puțin 10 ani de simptome. Mulți nu își percep disconfortul ca pe o problemă de sănătate mintală și nu știu că există tratamente disponibile.
Fără tratament, anxietatea socială poate afecta:
Până la 90% dintre persoanele cu anxietate socială suferă și de alte afecțiuni, precum:
Consilierea psihologică, schimbările în stilul de viață și medicația pot ajuta multe persoane să gestioneze anxietatea socială și alte probleme de sănătate mintală.
Dacă tu sau cineva cunoscut trece printr-o criză și ia în considerare suicidul sau auto-vătămarea, caută ajutor:
Dacă suni pentru altcineva, rămâi cu persoana respectivă până sosește ajutorul. Dacă este sigur, îndepărtează orice obiecte periculoase.
Persoanele cu anxietate socială evită sau se simt foarte anxioase în contexte sociale. Pot roși, transpira, tremura, evita contactul vizual, sta încordate sau avea dificultăți în a vorbi. De multe ori, nu înțeleg de ce se simt anxioase, dar de obicei este din cauza fricii de a fi judecate sau de a jigni pe cineva.
Experții nu cunosc cauza exactă, dar se crede că un dezechilibru chimic în creier poate juca un rol. Factori precum un istoric de abuz sau un stil parental foarte controlant pot contribui, dar nu sunt singurele cauze.
Este important să cauți ajutor medical cât mai curând posibil, deoarece anxietatea socială netratată poate duce la complicații. Consilierea, medicația și schimbările în stilul de viață sunt opțiuni eficiente. Tulburarea de anxietate socială pare să răspundă bine la o combinație de terapie și antidepresive, cum ar fi inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei (SSRI) și inhibitorii recaptării serotoninei și norepinefrinei (SNRI).
Persoanele cu anxietate socială se simt temătoare sau anxioase în situații sociale. Aceste sentimente pot deveni atât de copleșitoare încât ajung să evite interacțiunile sociale, școala, locul de muncă, cumpărăturile și alte locuri unde ar putea întâlni oameni.
Persoana afectată se teme că va fi judecată, că va ofensa pe cineva sau că se va face de râs, deși aceste temeri sunt, de obicei, nefondate.
Medicația, consilierea și schimbările în stilul de viață pot ajuta la gestionarea simptomelor și la îmbunătățirea calității vieții.
Medicul neurolog ți-a confirmat că acele pete albe apărute pe imaginile RMN (rezonanță magnetică) indică…
Cancerul este o afecțiune în care unele celule din corp suferă modificări anormale, începând să…
Ai primit o trimitere la medicul reumatolog pentru artrită psoriazică. Probabil știi deja cât de…
Nu, nu trebuie să-ți faci griji că îi vei răni sentimentele. Îmi amintesc foarte clar…
Deși dovezile medicale sunt împărțite, este clar că relația dintre consumul de alcool și ulcerul…
Felicitări! Ai ajuns la jumătatea sarcinii. După câteva luni pline de grețuri, oboseală și emoții,…