Trombendarterectomie pulmonară: obiective, procedură, riscuri și perspective

Trombendarterectomia pulmonară este o intervenție chirurgicală utilizată pentru tratarea hipertensiunii pulmonare
tromboembolice cronice. Este tratamentul de primă alegere pentru această afecțiune.

Afecțiunea face parte din categoria mai amplă a unor boli vasculare grave care afectează fluxul sangvin către organele vitale.

Afecțiunea face parte din categoria mai amplă a unor boli vasculare grave care afectează fluxul sangvin către organele vitale.

Afecțiunea face parte din categoria mai amplă a unor boli vasculare grave care afectează fluxul sangvin către organele vitale.

Hipertensiunea pulmonară tromboembolică cronică (CTEPH) este un tip rar de hipertensiune pulmonară. Aceasta apare
atunci când presiunea sângelui în arterele dintre plămâni și inimă este prea mare.

În cazul CTEPH, cheagurile de sânge cronice îngustează sau blochează arterele pulmonare. Aceasta duce la
hipertensiune pulmonară și, dacă nu este tratată, poate cauza insuficiență cardiacă și deces.

Tratamentul principal pentru CTEPH este o procedură chirurgicală numită trombendarterectomie pulmonară. Acest
articol explică această procedură, când este recomandată și la ce să te aștepți.

Ce este trombendarterectomia pulmonară (PTE)?

Trombendarterectomia pulmonară (PTE) este un tratament chirurgical pentru CTEPH. Această intervenție este
cunoscută și sub numele de endarterectomie pulmonară (PEA).

În timpul PTE, chirurgul îndepărtează cu atenție cheagurile de sânge din arterele pulmonare, ajutând la
redeschiderea acestora.

Obiectivele PTE sunt:

• reducerea sau eliminarea hipertensiunii pulmonare, ceea ce ajută la scăderea presiunii asupra inimii;
• ameliorarea dezechilibrului ventilație/perfuzie (V/Q), care poate duce la niveluri scăzute de oxigen în
  sânge;
• prevenirea altor modificări structurale ale arterelor pulmonare.

Când este recomandată trombendarterectomia pulmonară (PTE)?

PTE este tratamentul preferat pentru CTEPH. Totuși, nu toți pacienții sunt eligibili pentru această intervenție.

Fără o intervenție la timp, suprasolicitarea inimii cauzată de presiunea pulmonară crescută poate evolua spre cor pulmonale.

Fără o intervenție la timp, suprasolicitarea inimii cauzată de presiunea pulmonară crescută poate evolua spre cor pulmonale.

Fără o intervenție la timp, suprasolicitarea inimii cauzată de presiunea pulmonară crescută poate evolua spre cor pulmonale.

După ce medicul stabilește diagnosticul de CTEPH, va evalua dacă ești un candidat potrivit pentru PTE. Factorii
luați în considerare includ:

• severitatea simptomelor;
• gradul de afectare a CTEPH;
• prezența semnelor de insuficiență cardiacă;
• localizarea și dimensiunea cheagurilor de sânge din arterele pulmonare;
• alte afecțiuni medicale care ar putea crește riscurile intervenției.

De obicei, PTE este benefică pentru pacienții care:

• au CTEPH ce provoacă probleme semnificative la nivelul plămânilor și inimii;
• au cheaguri de sânge care pot fi accesate și îndepărtate în siguranță prin chirurgie;
• nu au afecțiuni medicale severe care ar putea cauza complicații.

Între 20% și 40% dintre pacienții cu CTEPH nu sunt eligibili pentru PTE. Această situație se
numește CTEPH inoperabil. De asemenea, unii pacienți pot alege să nu efectueze această
intervenție.

Cei care nu pot face PTE pot fi tratați prin alte metode, cum ar fi:

• medicamente care ajută la dilatarea arterelor pulmonare;
• angioplastia pulmonară cu balon (BPA), o procedură minim invazivă care folosește un balon pentru a deschide
  arterele pulmonare.

Cum decurge procedura de trombendarterectomie pulmonară (PTE)?

PTE este efectuată într-un spital, sub anestezie generală. În timpul intervenției, vei fi adormit complet și nu
vei simți nicio durere.

Procedura durează câteva ore și implică următorii pași:

• Chirurgul face o incizie în peretele toracic pentru a accesa plămânii și inima.
• Inima este oprită temporar, iar corpul este conectat la o mașină de bypass inimă-plămâni,
  care menține circulația sângelui.

• Corpul tău este răcit pentru a reduce nevoia de oxigen și a proteja organele în timpul intervenției
  chirurgicale.
• Chirurgul deschide arterele unde s-au identificat îngustări sau blocaje.
• Pentru a îndepărta cheagurile de sânge, chirurgul oprește temporar mașina de bypass inimă-plămâni pentru
  perioade de 20 de minute, permițând drenarea sângelui din arterele pulmonare și inimă.
• În acest timp, chirurgul îndepărtează cu grijă țesutul format de cheagurile de sânge de pe pereții arterelor
  pulmonare.
• Pașii 5 și 6 se repetă până când toate cheagurile sunt eliminate.
• Odată ce cheagurile sunt îndepărtate, temperatura corpului revine la normal, mașina de bypass este scoasă,
  iar chirurgul închide incizia în piept.

După ce incizia este închisă, vei fi transferat într-o sală de recuperare din secția de terapie intensivă (ICU) a
spitalului. În această perioadă, personalul medical îți va monitoriza semnele vitale pe măsură ce revii din
anestezia generală.

Care este procesul de recuperare după trombendarterectomia pulmonară (PTE)?

PTE este o intervenție chirurgicală majoră, ceea ce înseamnă că vei avea nevoie de o perioadă mai lungă de
spitalizare. Un studiu din 2022 a constatat că durata spitalizării variază între 10 și 45 de
zile, cu o medie de aproximativ 15 zile.

După o PTE, în general, poți începe să îți reiei activitățile obișnuite în aproximativ 4 până la 6
săptămâni. Majoritatea pacienților își recapătă capacitatea normală sau aproape normală de efort în
termen de 3 până la 6 luni, dacă nu apar complicații.

Medicul tău va dori să efectueze controale regulate pentru a evalua progresul recuperării. Acestea pot include:

• verificarea semnelor de complicații postoperatorii;
• măsurarea tensiunii arteriale pulmonare prin cateterism cardiac drept;
• evaluarea fluxului de aer și sânge în plămâni printr-o scanare de ventilație/perfuzie (V/Q scan);
• ecocardiografie pentru a analiza starea inimii și arterelor pulmonare;
• testul de mers de 6 minute pentru a evalua capacitatea de efort.

Reabilitarea pulmonară poate fi, de asemenea, benefică pentru pacienții care au suferit o PTE. Acest program
supravegheat are scopul de a îmbunătăți respirația și calitatea vieții și poate include:

• tehnici de respirație;
• exerciții fizice;
• consiliere nutrițională și psihologică;
• educație despre gestionarea bolii.

După o PTE, va fi necesar să iei anticoagulante pentru tot restul vieții. Aceste medicamente ajută la reducerea
riscului de formare a unor noi cheaguri de sânge.

Care sunt riscurile sau complicațiile posibile ale trombendarterectomiei pulmonare (PTE)?

Ca orice intervenție chirurgicală, PTE implică anumite riscuri și complicații, inclusiv:

• reacție adversă la anestezia generală;
• sângerare excesivă;
• infecții;
• edem pulmonar (acumulare de lichid în plămâni);
• revărsat pericardic (acumulare de lichid în sacul care înconjoară inima);
• aritmii cardiace;
• accident vascular cerebral.

Este posibil ca hipertensiunea pulmonară să persiste chiar și după PTE. Cercetările estimează că acest lucru se
întâmplă în aproximativ 8% până la 31% dintre cazuri.

Înainte de a efectua o PTE, medicul îți va explica toate riscurile și complicațiile posibile ale intervenției.
Asigură-te că adresezi orice întrebări sau îngrijorări pe care le ai în acest proces.

Care este perspectiva pentru cineva care a avut o trombendarterectomie pulmonară (PTE)?

Perspectiva pentru persoanele care au suferit o PTE este, în general, foarte bună. Un studiu din
2021 a observat că pacienții care au trecut prin această intervenție chirurgicală au avut
îmbunătățiri semnificative în:

Pentru cazurile în care boala pulmonară este extrem de avansată și inoperabilă, un transplant pulmonar poate reprezenta o ultimă alternativă salvatoare de viață.

Pentru cazurile în care boala pulmonară este extrem de avansată și inoperabilă, un transplant pulmonar poate reprezenta o ultimă alternativă salvatoare de viață.

Pentru cazurile în care boala pulmonară este extrem de avansată și inoperabilă, un transplant pulmonar poate reprezenta o ultimă alternativă salvatoare de viață.

• simptome;
• parametrii hipertensiunii pulmonare;
• funcția inimii;
• capacitatea de efort.

O meta-analiză din 2022 a constatat că rata mortalității la 30 de zile după PTE a fost de
8,4%. Cercetătorii au observat că riscul de deces era mai mic în spitalele care efectuau PTE
mai frecvent, subliniind importanța alegerii unui centru medical cu experiență în această procedură.

Perspectiva pacienților care au trecut printr-o PTE este mai bună comparativ cu cei care nu pot sau aleg să nu
facă această intervenție. Un studiu din 2016 a analizat diferențele de supraviețuire la 1, 2 și
3 ani după intervenție.

Cercetătorii au identificat câțiva factori asociați cu un risc crescut de deces la pacienții care au suferit o
PTE. Acești factori includ:

• tratamentul cu medicamente pentru hipertensiunea arterială pulmonară (PAH) înainte de PTE;
• complicații în timpul sau după PTE;
• hipertensiune pulmonară persistentă după PTE;
• necesitatea unor proceduri suplimentare la nivelul inimii;
• afecțiuni renale care necesită dializă.

PTE poate îmbunătăți și calitatea vieții pentru pacienții cu CTEPH. Un studiu din 2024 a
constatat că pacienții care au avut această intervenție au raportat îmbunătățiri semnificative ale calității
vieții la 3 luni după operație, iar aceste îmbunătățiri au continuat până la 5 ani după procedură.

Concluzie

PTE este tratamentul principal pentru CTEPH. Este o intervenție chirurgicală majoră în care chirurgul
îndepărtează cheagurile de sânge care contribuie la hipertensiunea pulmonară.

Deși există riscuri și posibile complicații, perspectiva pentru pacienții care trec printr-o PTE este, în
general, foarte bună. Cei care au o intervenție fără complicații tind să aibă o rată de supraviețuire mai bună
decât cei care nu fac PTE.

Nu toată lumea este eligibilă pentru această intervenție. Dacă ai fost diagnosticat recent cu CTEPH, discută cu
medicul tău despre ceea ce presupune PTE și dacă ești un candidat potrivit.