Categories: Sănătate

Stenoza carotidiană: cauze, simptome și diagnostic

Stenoza carotidiană reprezintă îngustarea arterelor carotide, vasele de sânge care transportă sângele oxigenat către creier. Această afecțiune poate crește riscul de accident vascular cerebral.

Cauze: Stenoza carotidiană este cauzată, de obicei, de acumularea plăcilor de aterom (depuneri de grăsime) în pereții arterelor. Factori precum fumatul, hipertensiunea arterială, colesterolul ridicat și diabetul pot contribui la dezvoltarea acestei boli.

Simptome: În fazele incipiente, stenoza carotidiană poate să nu prezinte simptome. Pe măsură ce afecțiunea avansează, pot apărea următoarele semne:

  • amețeli sau pierderea echilibrului
  • vedere încețoșată sau pierderea vederii la un ochi
  • slăbiciune sau amorțeală pe o parte a corpului
  • un episod tranzitoriu ischemic (TIA), cunoscut și ca „mini-accident vascular cerebral”

Diagnostic: Medicul poate folosi mai multe teste pentru a detecta stenoza carotidiană, cum ar fi ecografia Doppler, tomografia computerizată (CT) sau angiografia prin rezonanță magnetică (MRA).

Stenoza carotidiană

Ce este stenoza carotidiană?

Stenoza carotidiană, cunoscută și sub denumirea de boală a arterei carotide, reprezintă îngustarea sau blocarea arterelor carotide. Aceste artere mari, situate pe fiecare parte a gâtului, transportă sângele bogat în oxigen către creier. Puteți simți pulsul acestor artere plasând degetul arătător chiar sub unghiul maxilarului.

Stenoza carotidiană este periculoasă deoarece poate reduce fluxul de sânge către creier. Dacă fluxul de sânge este întrerupt, poate apărea un accident vascular cerebral (AVC). Aproximativ 800.000 de americani suferă de AVC în fiecare an.

Care sunt simptomele stenozei carotide?

Stenoza carotidiană poate să nu prezinte simptome până când nu apare un accident vascular cerebral (AVC). Simptomele unui AVC includ:

  • orbire temporară la un ochi
  • orbire permanentă
  • vorbire neclară
  • slăbiciune într-o parte a feței, brațului sau piciorului
  • amorțeală și furnicături în față, braț sau picior
  • confuzie
  • pierderi de memorie
  • incapacitatea de a vorbi
  • incapacitatea de a vorbi coerent
  • incapacitatea de a înțelege vorbirea
  • pierderea conștienței

Trebuie să sunați la 112 sau să mergeți la cea mai apropiată cameră de urgență dacă prezentați oricare dintre aceste simptome, chiar dacă dispar după o scurtă perioadă de timp. Acestea pot fi un semn de avertizare sau un atac ischemic tranzitoriu (AIT), ceea ce indică un risc crescut de accident vascular cerebral complet.

Ce cauzează stenoza carotidiană?

Depunerile de colesterol, grăsimi, calciu și alte substanțe (cunoscute colectiv sub numele de placă) de-a lungul peretelui arterei carotide reprezintă cea mai frecventă cauză a stenozei carotide. Această acumulare sau întărire a arterelor este numită ateroscleroză.

Pe măsură ce depozitele de placă din arterele carotide cresc în dimensiune, deschiderea arterei devine mai îngustă, iar riscul de accident vascular cerebral (AVC) crește. Placa face ca suprafața interioară a arterelor să devină rugoasă, atrăgând trombocitele, celulele sangvine care ajută la coagularea sângelui. Uneori, mici fragmente de cheaguri sau placă se pot desprinde, călătorind prin sânge și blocând artere mai mici din creier. De asemenea, placa poate să se rupă și să provoace formarea de cheaguri de sânge.

Cine este expus riscului de stenoză carotidiană?

Aceleași probleme care duc la formarea plăcii în arterele inimii și ale picioarelor determină și depuneri de placă în arterele carotide. Unele dintre factorii care cresc riscul de stenoză carotidiană sunt:

Fumatul

Fumatul afectează pereții vaselor de sânge. Acest lucru crește riscul depunerii de colesterol în interiorul arterelor.

Niveluri ridicate de colesterol

Nivelurile ridicate de colesterol cresc șansele de formare a plăcii în artere.

Hipertensiune arterială

Hipertensiunea arterială poate duce la formarea plăcii în arterele carotide. Tensiunea arterială sistolică, care este primul număr afișat la măsurarea tensiunii, ar trebui să fie sub 140. Dacă aveți diabet, tensiunea arterială sistolică ar trebui să fie sub 130.

Diabet

Diabetul afectează arterele. Persoanele cu diabet au de două până la patru ori mai multe șanse să facă un accident vascular cerebral comparativ cu persoanele fără diabet. De asemenea, persoanele cu diabet sunt mai predispuse să aibă hipertensiune arterială și niveluri ridicate de colesterol.

Cum se diagnostichează stenoza carotidiană?

Pentru a diagnostica stenoza carotidiană, medicul poate începe prin analizarea istoricului medical și efectuarea unui examen fizic. Medicul poate folosi un stetoscop pentru a asculta fluxul sanguin din zona gâtului și pentru a verifica prezența unui sunet de tip „vâjâit”, numit suflu carotidian. Următoarele teste pot ajuta medicul să confirme diagnosticul de stenoză carotidiană:

Ecografia carotidiană

Acest test neinvaziv folosește ultrasunete pentru a detecta prezența plăcii. O ecografie Doppler poate, de asemenea, să arate dacă blocajul este sever.

Angiografie CT (CTA)

Acest test folosește o tomografie computerizată (CT) pentru a detecta stenoza carotidiană. Un colorant este injectat într-o venă din braț, iar tomografia computerizată creează imagini ale arterelor carotide. Colorantul face ca zona de stenoză să fie vizibilă și permite medicilor să determine cât de gravă este stenoza.

Angiografie prin rezonanță magnetică (MRA)

Acest test este similar cu CTA, dar folosește imagistica prin rezonanță magnetică (IRM) în loc de tomografie computerizată (CT).

Cum se tratează stenoza carotidiană?

Stenoza carotidiană ușoară, fără simptome severe, poate fi tratată cu aspirină. Medicamentele antiplachetare, precum aspirina și clopidogrelul (Plavix), reduc capacitatea trombocitelor de a forma cheaguri de sânge. Uneori, anticoagulantele, cum ar fi warfarina (coumadin), sunt utilizate pentru a reduce riscul de accident vascular cerebral.

Blocajele severe pot fi tratate chirurgical prin îndepărtarea plăcii. Un chirurg vascular, specializat în operații pe vasele de sânge, efectuează această procedură numită endarterectomie carotidiană.

Tratarea cauzelor care stau la baza stenozei carotide este esențială. Persoanele cu stenoză carotidiană care fumează ar trebui să renunțe imediat la fumat. Hipertensiunea arterială, diabetul și colesterolul ridicat trebuie controlate prin dietă, exerciții fizice și medicamente. Controlul acestor afecțiuni și schimbările în stilul de viață sunt, de asemenea, cele mai bune modalități de a reduce riscul de dezvoltare a stenozei carotide.

Liana Andreescu

Liana este pasionată de nutriție si sănătate de când era adolescentă. S-a hotărât sa creeze acest site când a venit pe lume primul ei băiat, Daniel.

Recent Posts

Acceptarea sclerozei multiple nu se întâmplă peste noapte — este un proces continuu

Medicul neurolog ți-a confirmat că acele pete albe apărute pe imaginile RMN (rezonanță magnetică) indică…

12 ore ago

Ce sunt antibioticele antitumorale și cum funcționează în tratamentul cancerului?

Cancerul este o afecțiune în care unele celule din corp suferă modificări anormale, începând să…

12 ore ago

10 întrebări esențiale pe care să le adresezi reumatologului despre artrita psoriazică

Ai primit o trimitere la medicul reumatolog pentru artrită psoriazică. Probabil știi deja cât de…

12 ore ago

Cum să „te desparți” de terapeutul tău

Nu, nu trebuie să-ți faci griji că îi vei răni sentimentele. Îmi amintesc foarte clar…

17 ore ago

Există o legătură între consumul de alcool și ulcerul la stomac?

Deși dovezile medicale sunt împărțite, este clar că relația dintre consumul de alcool și ulcerul…

18 ore ago

Ecografia de morfologie fetală la 20 de săptămâni: tot ce trebuie să știi

Felicitări! Ai ajuns la jumătatea sarcinii. După câteva luni pline de grețuri, oboseală și emoții,…

o zi ago