Fibrilație atrială sau atac de panică? Cum faci diferența

Pe scurt

Atât fibrilația atrială, cât și atacul de panică pot provoca palpitații puternice și o senzație intensă de sufocare. Principala diferență constă în ritmul inimii: în fibrilația atrială pulsul este complet neregulat și haotic, pe când în atacul de panică inima bate foarte repede, dar regulat. Un consult medical și o electrocardiogramă (EKG) confirmă rapid cauza exactă.

Ce trebuie să știi

• Fibrilația atrială este o tulburare de ritm cardiac declanșată de semnale electrice haotice în camerele superioare ale inimii (atrii). Atacurile de panică pornesc de la sistemul nervos și declanșează reacții corporale de alarmă.
• Simptomele fibrilației pot include bătăi neregulate, oboseală bruscă, amețeli sau leșin și respirație grea. Atacul de panică aduce o frică extremă de moarte sau de pierdere a controlului, tremurături, transpirație și amorțeli.
• Fibrilația se confirmă la medicul cardiolog printr-un EKG și poate necesita medicamente specifice sau proceduri medicale. Tulburarea de panică răspunde foarte bine la psihoterapie și tehnici de respirație.

Fibrilația atrială este una dintre cele mai frecvente forme de aritmie cardiacă (bătăi anormale ale inimii).

Când inima intră în fibrilație, atriile (camerele superioare) tremură în loc să se contracte eficient. Acest lucru face ca pulsul să devină neregulat și poate reduce cantitatea de sânge pompată în restul corpului.

Senzațiile apărute în piept pot fi derutante și înfricoșătoare. Din acest motiv, multe persoane ajung să creadă că trec printr-o criză de anxietate severă când, de fapt, inima lor bate într-un ritm modificat.

Diferențele dintre fibrilația atrială și atacul de panică

Poți avea episoade de fibrilație atrială și atacuri de panică în mod complet separat sau chiar în același timp.

În medicină există mai multe afecțiuni medicale cu manifestări similare anxietății, ceea ce face evaluarea medicală atentă esențială.

Iată o comparație directă între cele două stări:

Mecanismele din spatele fiecărei stări

Fibrilația atrială este o problemă a circuitului electric al inimii. Impulsurile haotice împiedică atriile să pompeze eficient sângele către ventricule (camerele inferioare).

O altă tulburare înrudită este flutterul atrial, unde ritmul este tot accelerat, dar mai bine organizat decât în fibrilație.

Atacurile de panică, în schimb, sunt reacții involuntare ale creierului în fața unei alarme false. Sistemul nervos eliberează brusc adrenalină, pregătind corpul pentru luptă sau fugă.

Componenta emoțională

În cazul fibrilației atriale, emoțiile nu sunt întotdeauna prezente. Unele persoane nu simt nimic deosebit în piept și descoperă aritmia întâmplător, la un control de rutină.

În atacul de panică, trăirea psihică intensă este elementul central. Apar senzația că realitatea din jur s-a schimbat sau teama copleșitoare că îți pierzi controlul.

Simptomele fibrilației atriale

Semnele care arată că inima nu bate corect pot include:

• palpitații (senzație de fluturare sau bătăi săltate în piept)
• puls complet neregulat, cu pauze ciudate
• oboseală accentuată la eforturi mici
• amețeli, senzație de plutire sau leșin (sincopă)
• senzație de apăsare sau lipsă de aer
• scăderea tensiunii arteriale

Simptomele unui atac de panică

Un atac de panică apare brusc și atinge vârful în câteva minute. El aduce cel puțin patru dintre următoarele manifestări:

• inima care bate puternic și repede, dar într-un ritm constant
• transpirații reci sau valuri bruște de căldură
• tremurături incontrolabile în mâini sau picioare
• senzație de sufocare sau nod în gât
• dureri în piept asociate cu respirație sacadată
• grețuri sau spasme stomacale
• amorțeli și furnicături la degete sau în jurul gurii (parestezii)
• senzația că ești detașat de propriul corp
• frica intensă de moarte iminentă

Cum să îți verifici pulsul acasă

Când simți că inima o ia razna, verificarea pulsului la încheietură îți oferă un indiciu important:

1. Așază-te liniștit pe un scaun și pune degetul arătător și pe cel mijlociu la baza degetului mare de la cealaltă mână, pe partea interioară a încheieturii.
2. Apasă ușor până când simți bătăile sângelui.
3. Concentrează-te pe ritm câteva momente: bătăile vin la intervale egale, ca secundarul unui ceasornic grăbit? Dacă da, cel mai probabil este vorba de o reacție la stres sau atac de panică.
4. Dacă bătăile sunt haotice, unele mai slabe, altele mai puternice, fără un tipar clar (bătaie-pauză-două bătăi rapide), poate fi vorba despre fibrilație atrială.

Poate fibrilația atrială să declanșeze atacuri de panică?

Relația dintre aceste stări este strâns legată de modul în care reacționăm la frică. O criză de fibrilație atrială sperie foarte ușor, iar senzația bătăilor anormale poate declanșa secundar un atac de panică autentic.

Pe de altă parte, deși stresul acut poate acționa ca un factor declanșator pasager la persoanele care au deja o sensibilitate a inimii, anxietatea în sine nu cauzează direct fibrilația atrială. Aceasta din urmă apare mai degrabă din cauze cardiovasculare, cum ar fi hipertensiunea arterială (tensiunea mare).

Dacă vrei să înțelegi mai bine manifestările de anxietate, poți citi mai multe despre tulburarea de panică și cum se manifestă ea pe termen lung.

Opțiuni de tratament: fibrilație atrială vs. atacuri de panică

Pentru că afectează corpul diferit, metodele de tratament nu se aseamănă.

În formele avansate de aritmie, medicii pot propune intervenții chirurgicale pentru aritmie pentru a proteja inima.

Tratamentul fibrilației atriale

Diagnosticul sigur este stabilit de cardiolog printr-o electrocardiogramă (EKG) sau monitorizare Holter (un aparat mic care înregistrează continuu pulsul pe durata a una sau două zile).

Dacă suferi de această aritmie, poți discuta cu medicul tău și despre suplimente utile în tulburările de ritm cardiac, alături de măsurile recomandate.

Tratamentul cuprinde de regulă:

• Schimbarea stilului de viață: menținerea unei greutăți sănătoase, mai puțină sare în mâncare, renunțarea la fumat și reducerea consumului de alcool.
• Medicamente pentru ritm sau frecvență: beta-blocante, digoxină, blocante ale canalelor de calciu (cum ar fi verapamil sau diltiazem), propafenonă sau flecainidă, prescrise de medic pentru a menține frecvența cardiacă sub control.
• Medicamente anticoagulante: substanțe care împiedică formarea cheagurilor de sânge, reducând riscul de accident vascular cerebral.
• Proceduri specializate: cardioversia electrică (resetarea ritmului cu un impuls scurt) sau ablația cardiacă, o intervenție prin care se cauterizează zonele din inimă ce emit impulsuri electrice anormale.

Tratamentul atacurilor de panică

Tratamentul de primă linie este psihoterapia cognitiv-comportamentală (TCC). Prin exerciții practice, înveți să recunoști alarmele false ale corpului și să îți controlezi reacția la frică.

Când episoadele sunt dese, medicul psihiatru poate recomanda pe termen scurt sau mediu medicamente anxiolitice sau antidepresive. Uneori, beta-blocantele sunt folosite temporar pentru a calma senzația fizică de tremur și bătăi puternice.

Când să mergi la medic și când suni la 112

Primul pas pentru lămurirea stării tale este o vizită la medicul de familie. Acesta îți va face un control inițial și îți poate elibera un bilet de trimitere decontat de CNAS către cardiolog sau către un medic psihiatru ori psihoterapeut.

Sună imediat la 112 sau mergi la camera de gardă (UPU) dacă:

• Simți o durere puternică, apăsare sau arsură în piept care iradiază spre braț, gât sau mandibulă.
• Pulsul este foarte rapid, neregulat și este însoțit de leșin sau pierderea cunoștinței.
• Ai o senzație severă de sufocare care nu se ameliorează la repaus.
• Apar semne de accident vascular cerebral: amorțeală bruscă a feței, slăbiciune pe o parte a corpului sau dificultăți în vorbire.

Dacă palpitațiile trec de la sine, dar se repetă, programează o consultație cardiologică pentru a exclude din timp orice problemă a ritmului cardiac.