Cum se diagnostichează demența vasculară

Pe scurt: Demența vasculară nu se depistează printr-un singur test. Medicul stabilește diagnosticul evaluând simptomele, reflexele și memoria, prin analize de sânge și imagistică cerebrală (precum IRM sau CT). Primul pas este vizita la medicul de familie pentru un bilet de trimitere către neurolog sau psihiatru.

Demența vasculară este un tip de demență provocat de scăderea circulației sângelui către creier, adesea după un accident vascular cerebral (AVC). Această problemă duce la afectarea gândirii, a memoriei și a vitezei de reacție.

În România, traseul corect începe la medicul de familie. Acesta îți va da un bilet de trimitere către un medic neurolog sau psihiatru, specialiștii care pot recomanda investigații imagistice decontate prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS).

Teste de laborator pentru demența vasculară

Nu există o analiză de sânge care să arate direct demența. Analizele sunt însă esențiale pentru a exclude alte cauze care pot afecta gândirea și memoria, dintre care unele se pot trata complet.

Printre analizele recomandate frecvent se numără:

• Vitamina B12 și funcția tiroidei: Un nivel scăzut de vitamina B12 sau o tiroidă leneșă (hipotiroidism) pot da stări de confuzie și uitare. De asemenea, se pot căuta infecții vechi, cum este sifilisul.
• Glicemia (zahărul din sânge): Diabetul afectează vasele mici de sânge din creier și crește riscul de declin cognitiv.
• Profilul lipidic (colesterolul și trigliceridele): Grăsimile mari din sânge favorizează depunerile pe artere (ateroscleroză), reducând oxigenarea creierului.
• Homocisteina: Nivelul crescut al acestui compus din sânge este asociat cu un risc mai mare de AVC și afectare a vaselor cerebrale.

Examen neurologic pentru demența vasculară

Examenul neurologic evaluează funcționarea creierului și a nervilor. El arată dacă există zone specifice din creier care nu mai primesc suficient sânge.

Această evaluare include mai multe etape:

• Teste cognitive: Sunt chestionare scurte care verifică memoria, atenția și orientarea în timp și spațiu. Pe lângă testul clasic MMSE (Mini-Mental State Examination), medicii folosesc frecvent și testul MoCA, util pentru depistarea problemelor mai subtile de gândire.
• Examinarea fizică: Medicul verifică reflexele, forța din brațe și picioare, simetria feței și coordonarea mișcărilor.
• Analiza mersului: Modificările în felul în care o persoană merge (pași mici, nesiguranță, dezechilibru) pot fi un semn timpuriu al suferinței vasculare a creierului.

Imagistica cerebrală pentru demența vasculară

Investigațiile imagistice permit medicului să vadă direct structura creierului și să identifice vasele afectate sau zonele care au suferit din lipsă de oxigen. Cu bilet de trimitere de la specialist, aceste investigații pot fi decontate prin CNAS în clinicile partenere.

Imagistica prin rezonanță magnetică (IRM sau RMN)

IRM-ul cerebral oferă cele mai detaliate imagini și este investigația de elecție. Medicul caută semne specifice:

• Infarcte lacunare: Mici zone de țesut cerebral distruse prin blocarea unor vase capilare adânci în creier.
• Leziuni ale substanței albe: Zone în care fibrele nervoase au suferit din cauza circulației slabe cronice, vizibile pe imagini ca pete luminoase.
• Microhemoragii: Mici sângerări trecute neobservate, care arată o fragilitate a vaselor din creier.

Tomografia computerizată (CT)

Scanarea CT este o metodă rapidă, adesea folosită în urgență sau atunci când pacientul nu poate face un IRM. Ea ajută la depistarea zonelor afectate de un AVC recent sau vechi, a atrofiei cerebrale (micșorarea volumului creierului) și a altor anomalii cerebrale.

Demența vasculară și boala Alzheimer

Cele două afecțiuni pot prezenta simptome cognitive similare, însă diferă prin cauză și prin modul în care avansează în timp.

În unele situații, cele două afecțiuni pot coexista la aceeași persoană, situație cunoscută drept demență mixtă.

Cum stabilesc medicii stadiile demenței vasculare?

Medicii evaluează progresia demenței vasculare în funcție de nivelul de autonomie al persoanei și de severitatea leziunilor cerebrale:

• Ușor: Dificultăți la planificarea activităților zilnice mai complexe (gestionarea banilor, a tratamentului) sau modificări ușoare de atenție.
• Moderat: Confuzia se accentuează, orientarea în spațiu devine greoaie, iar persoana are nevoie de sprijin pentru cumpărături, gătit sau igienă.
• Sever: Pierderea autonomiei pentru nevoile de bază (hrănire, îmbrăcare) și necesitatea de supraveghere permanentă.

Când să mergi la medic

Dacă observi la tine sau la cineva drag simptome care se dezvoltă treptat, programează o consultație la medicul de familie. Printre aceste semne se numără:

• pierderi de memorie repetate sau dificultăți în găsirea cuvintelor
• confuzie, dezorientare și probleme în a lua decizii simple
• mers nesigur, dezechilibru sau pași mărunți
• schimbări bruște de dispoziție, apatie sau iritabilitate

Atenție: Dacă simptomele apar brusc, poate fi vorba despre un accident vascular cerebral acut. Sună imediat la 112 dacă observi oricare dintre semnele metodei rapide FAST:

• Față: Asimetrie facială (gura este căzută într-o parte când persoana zâmbește).
• Braț: Slăbiciune într-o mână sau un picior (persoana nu poate ridica ambele brațe).
• Vorbire: Dificultăți de vorbire (cuvinte neclare sau imposibilitatea de a repeta o propoziție simplă).
• Timp: Fiecare minut contează; solicită ambulanța de urgență.

Concluzie

Diagnosticarea demenței vasculare este un proces detaliat, care îmbină examenul neurologic, testele de memorie și investigațiile imagistice. Un diagnostic pus la timp ajută la controlul factorilor de risc cardiovascular (tensiune, colesterol, glicemie) și poate încetini declinul cognitiv.

Discută deschis cu medicul de familie despre orice semn de uitare sau confuzie apărut la tine ori la cei apropiați.