Bolile vasculare afectează arterele, venele și capilarele din întregul corp. Acestea pot perturba fluxul sanguin către diverse organe și țesuturi, provocând complicații grave.
Boala vasculară este orice afecțiune care amenință sănătatea și funcționarea sistemului tău vascular.
Sistemul vascular este rețeaua de vase de sânge, inclusiv arterele, venele și capilarele, care transportă sângele în tot corpul.
Iată ce trebuie să știi despre cele mai frecvente tipuri de boli vasculare.
Cuprins:
Când plăcile de grăsime se acumulează în artere, acestea pot reduce fluxul sanguin prin arterele periferice care transportă sângele de la inimă, cauzând boala arterială periferică (PAD).
Conform Centrelor pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC), persoanele afro-americane și hispanice au un risc mai mare de a dezvolta PAD decât persoanele caucaziene. De asemenea, fumatul este un factor de risc semnificativ.
PAD afectează cel mai frecvent picioarele. Aproximativ 1 din 4 persoane cu PAD prezintă simptome precum durere, crampe sau slăbiciune la nivelul picioarelor, mai ales la mers. De asemenea, amorțeala este frecventă. Cu toate acestea, 1 din 5 persoane nu prezintă niciun simptom.
Tratamentul PAD poate reduce simptomele și riscul unor evenimente grave, cum ar fi infarctul sau accidentul vascular cerebral. Medicul poate recomanda oprirea fumatului, adoptarea unei diete sănătoase pentru inimă, exerciții fizice regulate și menținerea unei greutăți sănătoase.
Medicamentele utilizate frecvent pentru tratarea PAD includ:
Fără tratament, PAD poate evolua spre un stadiu avansat numit ischemie critică a membrelor (LTI).
În această afecțiune, fluxul sanguin către membre scade atât de mult încât provoacă leziuni nervoase. Persoanele cu LTI pot dezvolta ulcere sau infecții la nivelul picioarelor.
Simptomele LTI includ crampe, arsuri și dureri intense în zona afectată. Unele persoane pot dezvolta LTI brusc, manifestată prin slăbiciune, senzație de frig și dureri severe în membrul afectat.
O procedură endovasculară pentru restabilirea fluxului sanguin poate fi necesară. Acest lucru poate include:
Dacă placa se acumulează în arterele carotide — cele două vase mari de sânge din gât — poate reduce sau chiar bloca fluxul sanguin către creier. Dacă un cheag de sânge sau o bucată de placă se desprinde și se blochează într-o arteră mai mică din creier, poate provoca un accident vascular cerebral.
Este posibil să nu știi că ai boala arterei carotide până când nu ajunge într-un stadiu avansat. Poți avea un accident vascular cerebral minor, cunoscut sub numele de atac ischemic tranzitoriu (TIA), sau un accident vascular cerebral complet.
Pe lângă schimbările stilului de viață și medicație, medicul poate recomanda intervenții chirurgicale precum:
Ateroscleroza este acumularea de placă în interiorul arterelor, ceea ce le face să se îngusteze. Placa este o substanță lipicioasă formată din celule sanguine, colesterol, grăsimi și alte substanțe.
În funcție de arterele afectate, ateroscleroza poate reduce fluxul de sânge bogat în oxigen către diverse părți ale corpului, ducând la afecțiuni precum infarctul miocardic și accidentul vascular cerebral.
Institutul Național al Inimii, Plămânilor și Sângelui (NHLBI) notează că bolile asociate cu ateroscleroza sunt principala cauză de deces în Statele Unite.
Ateroscleroza poate provoca și simptome precum angina, o durere în piept cauzată de lipsa sângelui bogat în oxigen care ajunge la inimă.
Adoptarea unei diete sănătoase pentru inimă și exercițiile fizice regulate pot reduce riscul. Unele persoane pot beneficia și de medicamente pentru hipertensiune arterială sau colesterol ridicat.
Aorta este principala arteră care transportă sângele bogat în oxigen de la inimă către restul corpului. Când pereții aortei devin slăbiți sau deteriorați, fluxul sanguin poate provoca o umflătură a peretelui arterial, cunoscută sub numele de anevrism.
Anevrismele pot crește fără a provoca simptome. Dacă se rup sau peretele arterei se fisurează, pot pune viața în pericol. Fumatul și utilizarea stimulentelor pot crește riscul, la fel ca și alte afecțiuni medicale.
Anevrismele aortice apar cel mai frecvent în zona abdominală. Conform NHLBI, acestea sunt mai comune la adulții peste 65 de ani.
Anevrismele aortice toracice, mai puțin frecvente, apar în zona pieptului, deasupra diafragmei.
Schimbările în stilul de viață și medicamentele precum aspirina, statinele și tratamentele pentru hipertensiune pot ajuta. Totuși, în cazul anevrismelor mari sau situate în anumite zone, poate fi necesară o intervenție chirurgicală.
Dacă valvele care controlează fluxul sanguin prin vene nu funcționează corect, pot duce la insuficiență venoasă cronică. În această situație, sângele poate stagna în picioare în loc să circule liber înapoi către inimă, provocând:
Persoanele însărcinate sau supraponderale prezintă un risc mai mare. Alți factori de risc includ:
Un medic poate recomanda ridicarea picioarelor pentru a îmbunătăți circulația. Alte tratamente posibile includ:
Venele varicoase sunt vene umflate sau răsucite, situate chiar sub piele, care apar atunci când presiunea sanguină crește în vene sau pereții venelor slăbesc.
Persoanele supraponderale, cele sedentare sau femeile însărcinate prezintă cel mai mare risc de a dezvolta vene varicoase.
Acestea apar cel mai frecvent la nivelul picioarelor, unde pot provoca durere și umflare.
Un medic poate recomanda evitarea statului prelungit în picioare sau așezat. Purtarea ciorapilor compresivi poate ajuta la reducerea durerii și umflăturilor. În cazurile severe, poate fi necesară o intervenție chirurgicală pentru sigilarea sau îndepărtarea unei vene varicoase.
Un cheag de sânge se poate forma într-o venă profundă, provocând durere, umflare și decolorarea pielii în zona afectată. Pielea poate fi, de asemenea, caldă la atingere.
Tromboza venoasă profundă (TVP) apare atunci când fluxul sanguin într-o anumită zonă încetinește sau compoziția sângelui se schimbă, favorizând formarea cheagurilor. Acestea se dezvoltă cel mai frecvent la nivelul gambei, coapsei sau pelvisului.
Riscul de TVP crește:
Persoanele însărcinate sau care iau contraceptive hormonale au, de asemenea, un risc crescut.
Medicii tratează de obicei TVP cu anticoagulante.
Un cheag de sânge format într-o venă profundă se poate desprinde și ajunge în plămâni, blocând o arteră și provocând o embolie pulmonară. În unele cazuri, un cheag se poate forma direct în plămân.
Simptomele pot include durere în piept, dificultăți de respirație și ritm cardiac accelerat. Mai rar, pot apărea:
Medicii utilizează anticoagulante pentru a trata și preveni emboliile pulmonare. Fără tratament, acestea pot duce la complicații grave, care pot pune viața în pericol.
Creșterea anormală a celulelor în pereții arterelor poate determina îngustarea sau dilatarea acestora. Această afecțiune, numită displazie fibromusculară (FMD), afectează cel mai frecvent arterele carotide, dar poate apărea și la nivelul arterelor cerebrale și renale.
FMD apare cel mai des la persoanele cu vârste între 25 și 50 de ani și este mai frecventă la femei decât la bărbați.
Cauza exactă nu este cunoscută, iar în prezent nu există un protocol standard de tratament.
Sistemul imunitar poate ataca greșit vasele de sânge, provocând inflamație cunoscută sub numele de vasculită. Aceasta poate apărea ca reacție la anumite medicamente, cancer, infecții virale sau poate fi o boală autoimună.
Simptomele pot include:
Medicii tratează inflamația cu glucocorticoizi, dar în unele cazuri pot folosi imunosupresoare sau terapii biologice.
Limfedemul apare atunci când lichidul limfatic se acumulează între piele și mușchi. Zona afectată – de obicei un braț sau un picior – devine umflată, grea și tensionată, uneori însoțită de furnicături.
Cancerul, tratamentele pentru cancer și leziunile ganglionilor limfatici sau ale vaselor limfatice pot cauza limfedem. Practic, lichidul limfatic nu poate fi drenat corespunzător, ceea ce duce la umflare.
Exercițiile fizice, masajul terapeutic și purtarea manșoanelor compresive sunt tratamente frecvente pentru limfedem.
Alte boli vasculare rare includ:
Există, de asemenea, forme rare ale unor boli vasculare mai comune. De exemplu, vasculita poate apărea sub forme precum:
Factorii care cresc riscul de a dezvolta boli vasculare includ:
Anumite afecțiuni care afectează inima sau vasele de sânge pot crește, de asemenea, riscul, inclusiv:
O dietă bogată în grăsimi saturate sau grăsimi trans poate crește riscul pentru anumite tipuri de boli vasculare.
Adresează-te imediat unui profesionist din domeniul sănătății dacă apar simptome noi, mai ales dacă acestea te îngrijorează.
Fiecare afecțiune vasculară are propriile simptome și evoluție, necesitând un plan de tratament specific. Unele boli pot necesita tratament pe termen lung, iar altele pot necesita intervenție imediată.
Este esențial să ai un sistem vascular sănătos și funcțional pentru a transporta sângele în întregul corp. Când apar boli care afectează sistemul vascular, acestea pot crește riscul de complicații grave, precum infarctul miocardic sau accidentul vascular cerebral.
Intervenția timpurie poate ajuta la reducerea acestui risc. Consultă un medic dacă observi simptome, astfel încât să primești un diagnostic corect și tratamentul adecvat.
Medicul neurolog ți-a confirmat că acele pete albe apărute pe imaginile RMN (rezonanță magnetică) indică…
Cancerul este o afecțiune în care unele celule din corp suferă modificări anormale, începând să…
Ai primit o trimitere la medicul reumatolog pentru artrită psoriazică. Probabil știi deja cât de…
Nu, nu trebuie să-ți faci griji că îi vei răni sentimentele. Îmi amintesc foarte clar…
Deși dovezile medicale sunt împărțite, este clar că relația dintre consumul de alcool și ulcerul…
Felicitări! Ai ajuns la jumătatea sarcinii. După câteva luni pline de grețuri, oboseală și emoții,…