Endocardita: factori de risc, simptome și diagnostic

Endocardita este o infecție rară, dar gravă, a stratului interior al inimii, numit endocard. Aceasta apare de obicei atunci când bacteriile sau alți germeni pătrund în sânge și ajung la inimă.

Este important să cunoști factorii de risc, simptomele și metodele de diagnostic pentru a identifica și trata această afecțiune la timp.

Ce este endocardita?

Endocardita este o inflamație a stratului interior al inimii, numit endocard. Este cauzată, de obicei, de bacterii. Atunci când inflamația este provocată de o infecție, afecțiunea se numește endocardită infecțioasă. Endocardita este rară la persoanele cu inimi sănătoase.

Care sunt simptomele endocarditei?

Simptomele endocarditei nu sunt întotdeauna severe și se pot dezvolta lent în timp. În stadiile incipiente, simptomele sunt similare cu cele ale multor alte afecțiuni, motiv pentru care multe cazuri rămân nediagnosticate.

Multe dintre simptome seamănă cu cele ale gripei sau altor infecții, cum ar fi pneumonia. Totuși, unele persoane pot prezenta simptome severe care apar brusc. Aceste simptome pot fi cauzate de inflamație sau de daunele asociate acesteia.

Simptomele comune ale endocarditei includ:

• murmur cardiac, un sunet anormal al inimii cauzat de fluxul turbulent de sânge prin inimă,
• piele palidă,
• febră sau frisoane,
• transpirații nocturne,
• dureri musculare sau articulare,
• greață sau scăderea apetitului,
• senzație de plenitudine în partea superioară stângă a abdomenului,
• pierdere involuntară în greutate,
• umflarea picioarelor, gleznelor sau abdomenului,
• tuse sau dificultăți de respirație.

Simptomele mai puțin comune ale endocarditei includ:

• sânge în urină,
• pierdere în greutate,
• splină mărită, care poate fi sensibilă la atingere.

Pot apărea, de asemenea, schimbări la nivelul pielii, inclusiv:

• pete roșii sau violete, sensibile, sub pielea degetelor de la mâini sau de la picioare,
• pete mici roșii sau violete cauzate de scurgeri de celule sanguine din vasele capilare rupte, care apar de obicei pe albul ochilor, în interiorul obrajilor, pe cerul gurii sau pe piept.

Semnele și simptomele endocarditei infecțioase variază foarte mult de la o persoană la alta. Ele se pot schimba în timp și depind de cauza infecției, starea inimii și durata infecției. Dacă ai un istoric de probleme cardiace, intervenții chirurgicale la inimă sau endocardită anterioară, contactează imediat medicul dacă ai oricare dintre aceste simptome. Este deosebit de important să contactezi medicul dacă ai febră persistentă sau te simți neobișnuit de obosit fără un motiv clar.

Care sunt cauzele endocarditei?

Cauza principală a endocarditei este o creștere excesivă a bacteriilor. Deși aceste bacterii trăiesc în mod normal pe suprafețele interne sau externe ale corpului tău, le poți introduce în fluxul sanguin prin consumul de alimente sau băuturi. Bacteriile pot intra, de asemenea, prin tăieturi în piele sau în cavitatea orală. Sistemul tău imunitar luptă în mod normal împotriva germenilor înainte ca aceștia să cauzeze probleme, dar acest proces eșuează la unele persoane.

În cazul endocarditei infecțioase, germenii călătoresc prin fluxul sanguin și ajung în inimă, unde se înmulțesc și provoacă inflamație. Endocardita poate fi cauzată și de fungi sau alți germeni.

Consumul de alimente și băuturi nu sunt singurele moduri prin care germenii pot intra în corpul tău. Ei pot ajunge în fluxul sanguin și prin:

• periajul dinților,
• o igienă orală precară sau boala gingiilor,
• o procedură dentară care taie gingiile,
• contractarea unei boli cu transmitere sexuală,
• utilizarea unui ac contaminat,
• cateter urinar sau intravenos pe termen lung.

Factori de risc pentru endocardită

Factorii de risc pentru dezvoltarea endocarditei includ următoarele:

• injectarea de droguri intravenoase folosind un ac contaminat cu bacterii sau fungi,
• cicatrizarea cauzată de deteriorarea valvei inimii, care permite creșterea bacteriilor sau germenilor,
• deteriorarea țesuturilor cauzată de endocardita anterioară,
• prezența unui defect cardiac,
• înlocuirea cu o valvă cardiacă artificială.

Cum se diagnostichează endocardita?

Medicul tău va analiza simptomele și istoricul medical înainte de a efectua orice teste. După această evaluare, va folosi un stetoscop pentru a asculta inima ta. De asemenea, pot fi efectuate următoarele teste:

Analiză de sânge

Dacă medicul suspectează că ai endocardită, va solicita un test de hemocultură pentru a confirma dacă bacterii, fungi sau alți microorganisme o cauzează. Alte analize de sânge pot, de asemenea, să arate dacă simptomele tale sunt cauzate de o altă afecțiune, cum ar fi anemia.

Ecocardiogramă transtoracică

O ecocardiogramă transtoracică este un test imagistic care nu utilizează radiații, folosit pentru a vizualiza inima și valvele acesteia. Acest test folosește unde ultrasunete pentru a crea o imagine a inimii, cu ajutorul unei sonde plasate pe partea din față a pieptului. Medicul poate folosi acest test pentru a identifica semne de deteriorare sau mișcări anormale ale inimii.

Ecocardiogramă transesofagiană

Atunci când o ecocardiogramă transtoracică nu oferă suficiente informații pentru a evalua corect inima, medicul poate solicita un test imagistic suplimentar numit ecocardiogramă transesofagiană. Acest test este utilizat pentru a vizualiza inima prin intermediul esofagului.

Electrocardiogramă

O electrocardiogramă (ECG sau EKG) poate fi solicitată pentru a obține o imagine mai clară a activității electrice a inimii tale. Acest test poate detecta un ritm sau o frecvență cardiacă anormală. Un tehnician va atașa 12 până la 15 electrozi moi pe pielea ta. Acești electrozi sunt conectați la cabluri electrice, care la rândul lor sunt conectate la aparatul EKG.

Radiografie toracică

Un plămân colapsat sau alte probleme pulmonare pot provoca unele simptome similare cu cele ale endocarditei. O radiografie toracică poate fi utilizată pentru a vizualiza plămânii și pentru a verifica dacă aceștia au colapsat sau dacă s-a acumulat lichid în ei. Acumularea de lichid se numește edem pulmonar. Radiografia poate ajuta medicul să facă diferența între endocardită și alte afecțiuni care implică plămânii.

Cum se tratează endocardita?

Endocardita este tratată, de obicei, cu antibiotice administrate intravenos pentru a elimina infecția. În unele cazuri, poate fi necesară o intervenție chirurgicală pentru a repara sau înlocui valvele cardiace deteriorate. Tratamentul depinde de severitatea infecției și de starea generală de sănătate a pacientului.

Antibiotice

Dacă endocardita este cauzată de bacterii, va fi tratată cu terapie cu antibiotice administrate intravenos. Medicul îți va recomanda să iei antibiotice până când infecția și inflamația asociată sunt tratate eficient. Cel mai probabil, vei primi antibiotice într-un spital timp de cel puțin o săptămână, până când vei arăta semne de îmbunătățire. Va fi necesar să continui terapia cu antibiotice după externarea din spital. Este posibil să poți trece la antibiotice orale mai târziu, în timpul tratamentului. Terapia cu antibiotice durează, de obicei, până la șase săptămâni pentru a fi completă.

Chirurgie

Endocardita infectivă prelungită sau valvele cardiace deteriorate cauzate de endocardită pot necesita intervenție chirurgicală pentru a fi corectate. Intervenția chirurgicală poate fi realizată pentru a îndepărta orice țesut mort, țesut cicatricial, acumulare de lichid sau resturi din țesutul infectat. De asemenea, poate fi necesar să se repare sau să se îndepărteze valva cardiacă deteriorată și să fie înlocuită cu material artificial sau țesut de animal.

Care sunt complicațiile asociate cu endocardita?

Complicațiile pot apărea din daunele cauzate de infecția ta. Acestea pot include un ritm cardiac anormal, cum ar fi fibrilația atrială, cheaguri de sânge, leziuni ale altor organe și hiperbilirubinemie cu icter. Sângele infectat poate, de asemenea, să cauzeze formarea de emboli (cheaguri), care pot ajunge în alte părți ale corpului.

Alte organe care pot fi afectate includ:

• rinichii, care pot deveni inflamați, provocând o afecțiune numită glomerulonefrită
• plămânii
• creierul
• oasele, în special coloana vertebrală, care poate deveni infectată, cauzând osteomielită

Bacteriile sau ciupercile pot circula de la inimă și pot afecta aceste zone. Aceste germeni pot, de asemenea, să provoace apariția abceselor în organele tale sau în alte părți ale corpului.

Complicații severe suplimentare care pot apărea din endocardită includ accidentul vascular cerebral și insuficiența cardiacă.

Cum poate fi prevenită endocardita?

Menținerea unei igiene orale bune și programarea de vizite regulate la dentist poate ajuta la reducerea riscului de acumulare a bacteriilor în gură și de intrare a acestora în sânge. Acest lucru reduce riscul de a dezvolta endocardită dintr-o infecție sau leziune orală. Dacă ai urmat un tratament stomatologic care a fost însoțit de antibiotice, asigură-te că urmezi tratamentul cu antibiotice conform indicațiilor.

Dacă ai un istoric de boală cardiacă congenitală, o intervenție chirurgicală la inimă sau endocardită, fii atent la semnele și simptomele endocarditei. Acordă o atenție deosebită unei febre persistente și oboselii inexplicabile. Contactează-ți medicul cât mai curând posibil dacă ai oricare dintre aceste simptome.

De asemenea, ar trebui să eviți:

• piercing-urile corporale
• tatuajele
• consumul de droguri intravenoase
• orice procedură care ar putea permite germenilor să ajungă în sângele tău