Cuprins:
Encefalita este o inflamație a țesutului cerebral. Cauza cea mai frecventă sunt infecțiile virale. În cazuri rare, poate fi cauzată de bacterii sau chiar fungi.
Există două tipuri principale de encefalită: primară și secundară. Encefalita primară apare atunci când un virus infectează direct creierul și măduva spinării. Encefalita secundară apare atunci când o infecție începe în altă parte a corpului și apoi ajunge la creier.
Encefalita este o boală rară, dar gravă, care poate pune viața în pericol. Trebuie să suni imediat medicul dacă ai simptome de encefalită.
Simptomele encefalitei pot varia de la ușoare la severe.
Simptome ușoare includ:
Simptome severe includ:
La sugari și copii mici, simptomele diferă. Sună imediat un medic dacă copilul tău prezintă următoarele simptome:
Multe virusuri diferite pot cauza encefalita. Este util să clasificăm cauzele potențiale în trei grupuri: virusuri comune, virusuri ale copilăriei și arbovirusuri.
Virusul cel mai comun care cauzează encefalita în țările dezvoltate este herpes simplex. Virusul herpes călătorește de obicei printr-un nerv către piele, unde provoacă un herpes labial. În cazuri rare, însă, virusul ajunge la creier.
Această formă de encefalită afectează de obicei lobul temporal, partea creierului care controlează memoria și vorbirea. De asemenea, poate afecta lobul frontal, care controlează emoțiile și comportamentul. Encefalita cauzată de herpes este periculoasă și poate duce la leziuni cerebrale severe și deces.
Alte virusuri comune care pot cauza encefalită includ:
Vaccinurile pot preveni virusurile copilăriei care obișnuiau să cauzeze encefalită. Prin urmare, aceste tipuri de encefalită sunt rare astăzi. Virusurile copilăriei care pot cauza encefalită includ:
Arbovirusurile sunt virusuri purtate de insecte. Tipul de arbovirus transmis depinde de insectă. Iată diferite tipuri de arbovirusuri:
Grupurile cele mai expuse riscului de encefalită sunt:
De asemenea, riscul de a dezvolta encefalită este mai mare dacă locuiești într-o zonă unde țânțarii sau căpușele sunt comune. Țânțarii și căpușele pot purta virusuri care provoacă encefalită. Riscul este mai mare vara sau toamna, când aceste insecte sunt cele mai active.
Deși vaccinul ROR (rujeolă, oreion, rubeolă) are o istorie îndelungată de siguranță și eficacitate, în cazuri rare acesta a cauzat encefalită. Aproximativ 1 din 3 milioane de copii care primesc vaccinul dezvoltă encefalită. Cu toate acestea, statisticile sunt mult mai alarmante pentru copiii care nu sunt vaccinați. Înainte de vaccinarea de rutină, rata encefalitei era de până la 1 din 1.000 de cazuri. Cu alte cuvinte, encefalita era de aproximativ 3.000 de ori mai frecventă înainte ca vaccinul să fie disponibil.
Medicul tău îți va pune întrebări despre simptomele pe care le ai. Dacă suspectează encefalită, poate recomanda următoarele teste:
În acest procedeu, medicul introduce un ac în partea inferioară a spatelui pentru a colecta o probă de lichid cefalorahidian. Proba este testată pentru semne de infecție.
CT-ul și RMN-ul detectează modificări ale structurii creierului. Acestea pot exclude alte posibile cauze ale simptomelor, cum ar fi o tumoare sau un accident vascular cerebral. Anumite virusuri au tendința de a afecta anumite zone ale creierului. Observarea acestor zone poate ajuta la identificarea tipului de virus.
EEG-ul folosește electrozi (discuri metalice mici cu fire) atașați pe scalp pentru a înregistra activitatea cerebrală. Deși EEG-ul nu detectează virusul care cauzează encefalita, anumite tipare pot indica o sursă infecțioasă. Encefalita poate duce la convulsii și comă în stadii avansate. EEG-ul ajută la identificarea zonelor afectate ale creierului și a tipurilor de unde cerebrale care apar în fiecare zonă.
Un test de sânge poate dezvălui semne ale unei infecții virale. Aceste teste sunt rareori utilizate singure și, de obicei, sunt combinate cu alte metode pentru diagnosticarea encefalitei.
În cadrul unei biopsii cerebrale, medicul îndepărtează mici mostre de țesut cerebral pentru a le testa pentru infecție. Acest procedeu este rareori realizat din cauza riscului ridicat de complicații. De obicei, se face doar dacă medicii nu pot determina cauza inflamației cerebrale sau dacă tratamentul nu funcționează.
Medicamentele antivirale pot ajuta la tratarea encefalitei cauzate de herpes. Totuși, acestea nu sunt eficiente pentru alte forme de encefalită. Tratamentul se concentrează, de obicei, pe ameliorarea simptomelor. Aceste tratamente pot include:
Grupurile cele mai expuse riscului de encefalită sunt:
De asemenea, riscul de a dezvolta encefalită este mai mare dacă locuiești într-o zonă unde țânțarii sau căpușele sunt comune. Țânțarii și căpușele pot purta virusuri care provoacă encefalită. Riscul este mai mare vara sau toamna, când aceste insecte sunt cele mai active.
Deși vaccinul ROR (rujeolă, oreion, rubeolă) are o istorie îndelungată de siguranță și eficacitate, în cazuri rare acesta a cauzat encefalită. Aproximativ 1 din 3 milioane de copii care primesc vaccinul dezvoltă encefalită. Cu toate acestea, statisticile sunt mult mai alarmante pentru copiii care nu sunt vaccinați. Înainte de vaccinarea de rutină, rata encefalitei era de până la 1 din 1.000 de cazuri. Cu alte cuvinte, encefalita era de aproximativ 3.000 de ori mai frecventă înainte ca vaccinul să fie disponibil.
Medicul tău îți va pune întrebări despre simptomele pe care le ai. Dacă suspectează encefalită, poate recomanda următoarele teste:
În acest procedeu, medicul introduce un ac în partea inferioară a spatelui pentru a colecta o probă de lichid cefalorahidian. Proba este testată pentru semne de infecție.
CT-ul și RMN-ul detectează modificări ale structurii creierului. Acestea pot exclude alte posibile cauze ale simptomelor, cum ar fi o tumoare sau un accident vascular cerebral. Anumite virusuri au tendința de a afecta anumite zone ale creierului. Observarea acestor zone poate ajuta la identificarea tipului de virus.
EEG-ul folosește electrozi (discuri metalice mici cu fire) atașați pe scalp pentru a înregistra activitatea cerebrală. Deși EEG-ul nu detectează virusul care cauzează encefalita, anumite tipare pot indica o sursă infecțioasă. Encefalita poate duce la convulsii și comă în stadii avansate. EEG-ul ajută la identificarea zonelor afectate ale creierului și a tipurilor de unde cerebrale care apar în fiecare zonă.
Un test de sânge poate dezvălui semne ale unei infecții virale. Aceste teste sunt rareori utilizate singure și, de obicei, sunt combinate cu alte metode pentru diagnosticarea encefalitei.
În cadrul unei biopsii cerebrale, medicul îndepărtează mici mostre de țesut cerebral pentru a le testa pentru infecție. Acest procedeu este rareori realizat din cauza riscului ridicat de complicații. De obicei, se face doar dacă medicii nu pot determina cauza inflamației cerebrale sau dacă tratamentul nu funcționează.
Medicamentele antivirale pot ajuta la tratarea encefalitei cauzate de herpes. Totuși, acestea nu sunt eficiente pentru alte forme de encefalită. Tratamentul se concentrează, de obicei, pe ameliorarea simptomelor. Aceste tratamente pot include:
Poate fi necesară spitalizarea pe durata tratamentului, mai ales în caz de umflare a creierului și convulsii.
Majoritatea persoanelor diagnosticate cu encefalită severă vor experimenta complicații. Complicațiile pot include:
Complicațiile sunt mai frecvente în anumite grupuri, cum ar fi:
Perspectiva depinde de severitatea inflamației. În cazurile ușoare de encefalită, inflamația se poate rezolva în câteva zile. În cazurile severe, recuperarea poate dura săptămâni sau luni. Uneori, poate cauza leziuni cerebrale permanente sau chiar deces.
Persoanele cu encefalită pot experimenta și:
În funcție de tipul și severitatea encefalitei, poate fi necesar să primești terapie suplimentară, inclusiv:
Encefalita nu poate fi întotdeauna prevenită, dar îți poți reduce riscul prin vaccinare împotriva virusurilor care o pot cauza. De asemenea, asigură-te că copiii tăi primesc vaccinurile necesare împotriva acestor virusuri. În zonele unde țânțarii și căpușele sunt comune, folosește repelent și poartă haine cu mâneci lungi și pantaloni. Dacă călătorești într-o zonă cunoscută pentru virusuri care cauzează encefalită, verifică site-ul Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) pentru recomandări privind vaccinarea.
Medicul neurolog ți-a confirmat că acele pete albe apărute pe imaginile RMN (rezonanță magnetică) indică…
Cancerul este o afecțiune în care unele celule din corp suferă modificări anormale, începând să…
Ai primit o trimitere la medicul reumatolog pentru artrită psoriazică. Probabil știi deja cât de…
Nu, nu trebuie să-ți faci griji că îi vei răni sentimentele. Îmi amintesc foarte clar…
Deși dovezile medicale sunt împărțite, este clar că relația dintre consumul de alcool și ulcerul…
Felicitări! Ai ajuns la jumătatea sarcinii. După câteva luni pline de grețuri, oboseală și emoții,…