EEG (electroencefalogramă): scop, procedură și riscuri

O electroencefalogramă (EEG) este un test utilizat pentru a evalua activitatea electrică a creierului. Acesta poate ajuta la detectarea unor posibile probleme în comunicarea celulelor cerebrale.

Citește mai departe pentru a afla despre EEG, inclusiv de ce se efectuează, la ce să te aștepți și care sunt posibilele riscuri.

Ce este un EEG?

Un EEG monitorizează și înregistrează tiparele de unde cerebrale. Discuri mici și plate din metal, numite electrozi, sunt atașate pe scalp cu fire. Electrozii analizează impulsurile electrice din creier și trimit semnalele către un computer care înregistrează rezultatele.

Impulsurile electrice dintr-o înregistrare EEG arată ca niște linii ondulate cu vârfuri și văi. Aceste linii permit medicilor să evalueze rapid dacă există tipare anormale. Neregularitățile pot fi un semn al convulsiilor sau al altor tulburări cerebrale.

De ce se efectuează un EEG?

EEG-urile sunt utilizate din 1929 pentru a detecta problemele activității electrice a creierului asociate cu anumite tulburări cerebrale. Măsurătorile oferite de un EEG sunt utilizate pentru a confirma sau exclude diverse afecțiuni, inclusiv:

• tulburări convulsive (cum ar fi epilepsia)
• traumatism cranian
• encefalită (inflamația creierului)
• tumoră cerebrală
• encefalopatie (boală care cauzează disfuncții cerebrale)
• tulburări de somn
• accident vascular cerebral
• demență

Când o persoană este în comă, un EEG poate fi efectuat pentru a determina nivelul de activitate cerebrală. Testul poate fi utilizat și pentru monitorizarea activității în timpul unei intervenții chirurgicale pe creier.

Există riscuri asociate cu un EEG?

EEG-ul este de obicei nedureros și foarte sigur. Dacă un EEG nu evidențiază anomalii, pot fi adăugați stimuli precum lumini intermitente sau respirație rapidă pentru a ajuta la identificarea acestora.

La persoanele cu epilepsie sau alte tulburări convulsive, există un mic risc ca stimulii prezentați în timpul testului (cum ar fi o lumină intermitentă) să declanșeze o criză. Tehnicianul care efectuează EEG-ul este instruit să gestioneze în siguranță orice situație care ar putea apărea.

Hiperrespirația este, de asemenea, indusă frecvent în timpul unui EEG pentru a produce anomalii. Unele persoane, cum ar fi cele cu istoric de accident vascular cerebral, astm sau anemie falciformă, pot avea dificultăți în a hiperrespira în siguranță.

Factori care pot interfera cu o înregistrare EEG

Diferite tipuri de mișcări pot crea „artefacte” pe o înregistrare EEG, care pot semăna cu undele cerebrale. Persoana care interpretează EEG-ul va ține cont de aceste mișcări. Acestea includ:

• pulsul și bătăile inimii
• respirația
• transpirația
• mișcările gurii
• mișcările musculare

Alți factori care pot influența înregistrarea EEG includ:

• glicemia scăzută
• luminile puternice sau intermitente
• anumite medicamente, cum ar fi sedativele
• consumul de cofeină
• păr uleios sau fixativ de păr

Cum să te pregătești pentru un EEG

Înainte de test, urmează acești pași:

• Întreabă medicul dacă trebuie să întrerupi administrarea anumitor medicamente înainte de test. De asemenea, fă o listă cu medicamentele tale și ofer-o tehnicianului care efectuează EEG-ul.
• Spală-ți părul cu o seară înainte de EEG. Nu folosi produse precum spray-uri sau geluri în ziua testului.

• Evită să mănânci sau să bei orice conține cofeină cu cel puțin 8 ore înainte de test.
• Medicul îți poate cere să dormi cât mai puțin în noaptea dinaintea testului dacă trebuie să dormi în timpul EEG-ului. Este posibil să ți se administreze un sedativ pentru a te ajuta să te relaxezi și să dormi înainte de test.
• În unele cazuri, poate fi necesar să ți se administreze un sedativ în timpul procedurii. Dacă da, medicul îți va cere să aduci pe cineva care să te ducă acasă după test.

La ce să te aștepți în timpul unui EEG

Un EEG măsoară impulsurile electrice din creier folosind mai mulți electrozi atașați pe scalp. Un electrod este un conductor prin care un curent electric intră sau iese. Electrozii transferă informațiile din creier către un aparat care măsoară și înregistrează datele.

EEG-urile sunt efectuate de tehnicieni specializați în spitale, cabinete medicale și laboratoare. Testul durează de obicei aproximativ 30 până la 60 de minute și include următorii pași:

• Vei sta întins pe spate într-un scaun înclinat sau pe un pat.
• Un tehnician îți va măsura capul și va marca locurile unde vor fi plasați electrozii. Aceste locuri vor fi curățate cu o cremă specială care ajută electrozii să înregistreze mai bine.
• Tehnicianul va aplica un gel adeziv pe 16 până la 25 de electrozi și îi va atașa în locurile marcate pe scalp.
• Odată ce testul începe, electrozii vor trimite date despre impulsurile electrice din creier către aparatul de înregistrare. Aparatul convertește aceste impulsuri electrice în modele vizuale care apar pe un ecran, iar un computer salvează aceste modele.
• Tehnicianul îți poate cere să faci anumite lucruri în timpul testului, cum ar fi să stai nemișcat, să închizi ochii, să respiri profund sau să privești stimuli (cum ar fi o lumină intermitentă sau o imagine).

În timpul testului, o cantitate foarte mică de electricitate trece între electrozi și pielea ta, astfel că nu vei simți niciun disconfort sau doar unul foarte mic.

În unele cazuri, o persoană poate face un EEG de 24 de ore. Aceste EEG-uri folosesc video pentru a înregistra activitatea convulsiilor. EEG-ul poate arăta anomalii chiar dacă criza nu apare în timpul testului. Totuși, nu întotdeauna arată anomaliile din trecut legate de o criză.

După procedură

După ce testul se încheie, tehnicianul va îndepărta electrozii de pe scalp.

Poți continua cu rutina ta obișnuită. Totuși, dacă ți s-a administrat un sedativ, medicamentul va rămâne în sistemul tău pentru o perioadă. Acest lucru înseamnă că vei avea nevoie de cineva care să te ducă acasă după test. Va trebui să te odihnești și să eviți conducerea vehiculelor până când efectul sedativului dispare.

Ce înseamnă rezultatele testului EEG?

Un neurolog (specialist în tulburările sistemului nervos) interpretează înregistrările EEG-ului și trimite rezultatele medicului tău. Medicul poate programa o consultație pentru a discuta rezultatele testului cu tine.

Rezultate normale

Activitatea electrică a creierului apare pe un EEG sub forma unui tipar de unde. Diferitele niveluri de conștiență, precum somnul și starea de veghe, au o gamă specifică de frecvențe de unde pe secundă considerate normale. De exemplu, tiparele undelor se mișcă mai rapid când ești treaz decât atunci când dormi. EEG-ul va arăta dacă frecvența undelor sau tiparele sunt normale.

Rezultate anormale

Rezultatele anormale ale unui EEG pot fi cauzate de:

• epilepsie sau o altă tulburare convulsivă
• sângerare anormală sau hemoragie
• tulburări de somn
• encefalită (inflamația creierului)
• tumoră
• țesut mort cauzat de blocarea fluxului sanguin
• migrenă
• consum excesiv de alcool sau droguri
• traumatism cranian

Este foarte important să discuți rezultatele testului cu medicul tău. Înainte de a analiza rezultatele, poate fi util să notezi orice întrebări pe care ai vrea să le pui. Asigură-te că întrebi dacă există ceva ce nu înțelegi despre rezultatele tale.

Concluzie

Un EEG este un test care măsoară undele cerebrale și ajută la detectarea activității cerebrale anormale. Rezultatele unui EEG pot fi utilizate pentru a exclude sau confirma afecțiuni, precum epilepsia, o tumoare cerebrală sau un accident vascular cerebral.

EEG-urile sunt, în general, sigure și nedureroase, dar există un risc mic de a avea o criză în timpul testului dacă ai epilepsie și se utilizează lumini intermitente. Este important să îi spui medicului tău dacă ai avut o criză declanșată de lumini intermitente în trecut, înainte de a face un EEG.