Cheag de sânge în braț: simptome, tratament și prevenire

Tromboza venoasă profundă în brațe este rară, dar poate apărea. Riscul este mai mare dacă ai suferit o intervenție
chirurgicală sau o leziune la nivelul unei vene.

Ce este un cheag de sânge?

Când te tai, anumite componente ale sângelui se coagulează pentru a opri sângerarea. Însă, uneori, sângele din vene
sau artere poate forma un cheag care nu are un scop util și poate deveni periculos.

Există trei tipuri de cheaguri de sânge:

• Tromboza venoasă profundă (TVP): Apare când un cheag se formează într-o venă situată adânc în
  corp.
• Tromboflebita superficială: Apare când un cheag se formează într-o venă aproape de suprafața
  pielii.
• Embolie: Se formează atunci când un cheag se desprinde și ajunge într-o altă parte a corpului.

De obicei, TVP apare la nivelul picioarelor, dar poate apărea și în brațe. Aceasta este cunoscută sub numele de
tromboză venoasă profundă a extremităților superioare (TVP-UE). Dintre toate cazurile de TVP, între 11% și 14% sunt
TVP-UE.

Care sunt simptomele unui cheag de sânge în braț?

Între 33% și 60% dintre persoanele cu un cheag de sânge într-o venă profundă a brațului nu prezintă simptome.
Simptomele pot apărea treptat.

Dacă ai un cheag de sânge în braț, este posibil să observi:

• umflare
• crampe
• sensibilitate
• decolorarea pielii (roșie sau albastră)
• piele caldă la atingere
• slăbiciune (mai rar întâlnită)

Dacă suspectezi că ai un cheag de sânge în braț sau în altă parte a corpului, solicită imediat asistență medicală.

Care sunt primele semne ale unui cheag de sânge?

Semnele timpurii ale unui cheag de sânge pot include:

• umflarea brațului
• durere, sensibilitate sau crampe fără o cauză evidentă
• decolorarea pielii și vene dilatate
• retenție de lichide
• piele caldă la atingere
• slăbiciune sau paralizie a brațului afectat (rar întâlnită)
• temperatură corporală mai mare decât normal (rar întâlnită)

Ce cauzează formarea cheagurilor de sânge în braț?

Cheagurile de sânge se formează atunci când proteinele și celulele sanguine numite trombocite determină coagularea
sângelui. Există două tipuri de TVP-UE: primară și secundară.

TVP-UE primară

TVP-UE primară este rară. Apare fără o cauză clară sau din cauza unor activități repetitive și intense ale brațului,
cunoscută sub numele de tromboză de efort sau sindromul Paget-Schroetter.

Persoanele cu această afecțiune dezvoltă un cheag – de obicei în brațul dominant – după activități intense, cum ar fi
canotajul, luptele, halterele sau aruncarea mingii la baseball.

TVP-UE secundară

TVP-UE secundară reprezintă 80% din cazuri. Apare atunci când ceva afectează venele și declanșează formarea unui
cheag. Factorii declanșatori pot include:

• intervenții chirurgicale
• traumatisme
• catetere venoase centrale
• stimulatoare cardiace
• tumori
• imobilitate prelungită (repaus la pat, anestezie generală)
• sarcină
• stenoza venoasă (îngustarea venelor)
• deshidratare
• trombocitoză (producție excesivă de trombocite)
• anomalii anatomice ale venelor

Cine prezintă risc de a dezvolta un cheag de sânge în braț?

Persoanele care au anumite tipuri de dispozitive medicale implantate prezintă un risc crescut de formare a
cheagurilor de sânge. Aceste dispozitive pot deteriora venele. Potrivit unui studiu din 2017, mai mult de jumătate
dintre persoanele cu TVP-UE au un stimulator cardiac sau un cateter venos central în zona afectată de cheag. Riscul
depinde de tipul dispozitivului, diametrul acestuia și poziția sa. Infecțiile pot crește, de asemenea, riscul.

Cancerul este al doilea cel mai frecvent factor de risc. Același studiu a descoperit că până la 49% dintre persoanele
cu TVP-UE au și o tumoare.

Intervențiile chirurgicale pot crește, de asemenea, riscul formării cheagurilor de sânge. Studiul citat a observat că
până la 27% dintre persoanele cu TVP-UE au dezvoltat un cheag după o operație.

Alți factori care pot crește riscul unui cheag de sânge includ:

• vârsta peste 40 de ani
• un stil de viață sedentar
• fumatul
• istoric de cheaguri de sânge
• administrarea anumitor medicamente
• leziuni la nivelul venelor
• anumite afecțiuni medicale, cum ar fi bolile de inimă sau pulmonare

Cum sunt diagnosticate cheagurile de sânge?

Dacă ai avut o intervenție chirurgicală sau ai un cateter venos central ori un stimulator cardiac, echipa medicală
poate monitoriza semnele unui cheag de sânge pentru a interveni rapid. Dacă observi simptome ale unui cheag,
programează-te la medic.

Medicul poate efectua un examen fizic și te va întreba despre momentul apariției simptomelor, activitățile pe care le
făceai înainte ca acestea să apară și alte simptome pe care le ai. De asemenea, probabil îți va recomanda un test
imagistic.

Ecografia este o metodă rapidă, simplă și accesibilă pentru detectarea unui cheag de sânge. În timpul unei ecografii,
undele sonore pătrund prin piele și creează imagini ale venelor.

Alte teste imagistice pe care medicul le poate folosi pentru diagnosticare sau ghidarea tratamentului includ:

• Tomografia computerizată (CT): Acest test utilizează raze X și un computer pentru a crea
  imagini detaliate ale corpului, inclusiv ale cheagurilor de sânge.
• Rezonanța magnetică (RMN): RMN-ul folosește unde radio și magneți pentru a realiza imagini
  detaliate ale corpului, inclusiv ale venelor.
• Venografie cu substanță de contrast: În acest test, medicul îți va injecta o substanță de
  contrast, apoi va folosi o radiografie pentru a vizualiza venele.

Sunt periculoase cheagurile de sânge din braț?

Cheagurile de sânge în braț sunt periculoase și ar trebui să consulți imediat un medic dacă suspectezi că ai unul.
Oricine poate dezvolta un cheag de sânge, dar anumite tratamente medicale și afecțiuni cresc riscul.

Dacă sunt depistate din timp, cheagurile de sânge pot fi tratate eficient.

Cea mai gravă complicație a unui cheag de sânge este embolia pulmonară, care apare atunci când o parte din cheag se
deplasează prin fluxul sanguin și blochează o arteră din plămâni. Aceasta poate împiedica circulația sângelui către
plămâni și poate fi fatală.

Ce opțiuni de tratament sunt disponibile?

Dacă ai un cheag de sânge într-o venă profundă a brațului, obiectivele principale ale tratamentului includ:

• oprirea creșterii cheagului
• ameliorarea simptomelor
• prevenirea migrării cheagului către plămâni sau alte părți ale corpului

Tratamentul poate include:

• Ridicarea brațului: Ajută la reducerea umflăturii și ameliorarea durerii.
• Mâneca de compresie: Oferă presiune controlată pentru a îmbunătăți circulația sângelui de la
  mână spre inimă.
• Medicamente anticoagulante: Încetinesc formarea de noi cheaguri și previn creșterea celor
  existente.

Dacă aceste tratamente nu funcționează sau cheagul este foarte mare, medicul poate recomanda îndepărtarea acestuia
prin intervenție chirurgicală sau prin injectarea unui medicament direct în venă.

După finalizarea tratamentului inițial, vei continua probabil o terapie de întreținere timp de cel puțin 3 până la 6
luni, în funcție de situație. Administrarea de anticoagulante și purtarea mânecii de compresie pot ajuta la
prevenirea creșterii cheagului existent și a formării unor noi cheaguri.

Sunt posibile complicații?

Cea mai periculoasă complicație a TVP-UE este embolia pulmonară, care apare atunci când o parte din cheag se
desprinde și ajunge în plămâni. Aceasta este o urgență medicală.

Embolie pulmonară

Dacă ai dificultăți bruște de respirație și o durere ascuțită în piept, solicită imediat asistență medicală
sau sună la 112.

O altă complicație posibilă este sindromul post-trombotic, care poate apărea dacă valvele din interiorul venei
afectate sunt deteriorate, cauzând hipertensiune venoasă. Simptomele variază, dar pot include:

• retenție ușoară de lichide
• disconfort
• umflare severă a brațului
• durere
• ulcerații cutanate

Respectarea planului de tratament, inclusiv administrarea medicamentelor și purtarea mânecii de compresie, poate
preveni sau limita sindromul post-trombotic.

Care este prognosticul după diagnostic?

Dacă urmezi corect tratamentul prescris, prognosticul după un cheag de sânge în braț este favorabil.

Totuși, cheagurile de sânge pot reveni, mai ales dacă ai nevoie de un cateter venos central pentru tratamente
medicale pe termen lung. Dacă observi simptome neobișnuite, consultă un medic.

Cum să previi formarea cheagurilor de sânge

Există mai multe măsuri pe care le poți lua pentru a preveni formarea cheagurilor de sânge în brațe:

• Întreabă medicul dacă ai nevoie de anticoagulante sau haine de compresie în timpul unei spitalizări prelungite.
• Discută cu medicul despre metodele de prevenție dacă ai un stimulator cardiac sau un cateter venos central.
• Fă exerciții fizice în mod regulat.
• Mentine o greutate corporală sănătoasă.
• Nu sta nemișcat prea mult timp. Mișcă-ți picioarele, gleznele, mâinile și brațele pentru a menține circulația
  sângelui.
• Fă controale medicale regulate pentru a depista și trata afecțiuni precum bolile de inimă, diabetul și cancerul.

Concluzie

Cheagurile de sânge pot apărea la oricine, însă anumite tratamente și afecțiuni medicale pot crește riscul.

Dacă nu sunt tratate, cheagurile pot provoca embolie pulmonară, dar dacă sunt depistate din timp, pot fi tratate
eficient. Dacă ai simptome ale unui cheag de sânge, solicită imediat asistență medicală.