Majoritatea oamenilor experimentează atacuri de panică o dată sau de două ori în viață. Tulburarea de panică apare atunci când ai atacuri de panică recurente, neașteptate, adesea fără o cauză clară.
Poți avea un atac de panică atunci când simți o teamă sau o spaimă copleșitoare, care nu are o cauză evidentă. Pot exista și simptome fizice, cum ar fi ritmul cardiac accelerat, dificultăți de respirație și transpirație.
Unii oameni experimentează atacuri de panică frecvent. Tulburarea de panică este definită prin cel puțin 1 lună de teamă persistentă legată de reapariția atacurilor de panică (sau a efectelor acestora).
Deși simptomele tulburării de panică pot fi copleșitoare și înfricoșătoare, acestea pot fi gestionate și îmbunătățite prin tratament. Căutarea ajutorului este cel mai important pas pentru reducerea simptomelor și îmbunătățirea calității vieții tale.
Acest articol include subiecte care pot fi tulburătoare pentru unii cititori. În discuția despre atacurile de panică și tulburarea de panică, abordăm și anxietatea, depresia, traumele și gândurile suicidare.
Te rugăm să procedezi cu grijă. Amintește-ți: bunăstarea ta este prioritară.
Cuprins:
Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders, ediția a 5-a (DSM-5) definește un atac de panică drept „o creștere bruscă a fricii intense sau a disconfortului intens care atinge un vârf în câteva minute.”
Atacurile de panică produc o frică intensă care începe brusc, adesea fără avertisment. Un atac durează de obicei între 5 și 20 de minute. În cazuri extreme, simptomele pot dura mai mult de 1 oră. Experiența este diferită pentru fiecare persoană, iar simptomele variază adesea.
Simptomele comune asociate cu un atac de panică includ:
Uneori, un atac de panică este declanșat de un eveniment specific sau de un stimul extern. Alteori, simptomele apar fără un motiv clar. De obicei, simptomele nu sunt proporționale cu nivelul de pericol din mediul tău.
Din cauza naturii lor imprevizibile, atacurile de panică pot afecta semnificativ viața de zi cu zi. Unii oameni le experimentează la locul de muncă, în public cu prietenii sau chiar acasă.
Poți avea o tulburare de panică dacă ai avut patru sau mai multe atacuri de panică sau dacă trăiești cu teama de a avea un alt atac după ce ai experimentat unul. Pentru a îndeplini criteriile de diagnostic pentru tulburarea de panică, trebuie să ai atacuri de panică neașteptate.
Cauzele tulburării de panică nu sunt pe deplin înțelese, iar cercetările sunt în desfășurare.
Haide să examinăm câteva posibilități cheie pentru dezvoltarea tulburării de panică.
Cercetările privind influența genelor asupra probabilității de a dezvolta tulburarea de panică oferă rezultate mixte.
Un studiu din 2020 a sugerat că tulburarea de panică ar putea avea o componentă genetică. Cercetătorii au identificat 40 de gene diferite legate de tulburarea de panică, majoritatea fiind asociate cu sistemul de neurotransmițători al corpului (care reglează comunicarea între celulele nervoase). Ei au argumentat că testarea biomarkerilor poate fi un instrument util pentru diagnosticarea tulburării de panică.
Un studiu din 2018 a notat că cercetările despre tulburarea de panică și genetică sunt foarte inconsistente și că sunt necesare studii mai ample înainte de a se putea trage concluzii. Cercetătorii au subliniat că stresul din viață, traumele și sensibilitatea la anxietate sunt factori sociali și psihologici importanți care contribuie la această afecțiune.
Atât studiile din 2020, cât și cele din 2018 au menționat că modificările genei “COMT” prezintă cele mai multe dovezi pentru a fi legate de tulburarea de panică. Această genă este responsabilă pentru o enzimă importantă (o proteină) care afectează abilitățile noastre cognitive și controlul comportamental.
De asemenea, un studiu din 2019 a raportat o „corelație genetică semnificativă” între tulburarea de panică și alte afecțiuni, inclusiv tulburarea depresivă majoră și nevroticismul.
Tulburarea de panică este asociată cu schimbări majore de viață și evenimente stresante, cum ar fi conflictele cu familia. Chiar și atunci când schimbările din viață sunt pozitive și entuziasmante, ele pot crea noi provocări și factori de stres zilnici.
De exemplu, astfel de schimbări și evenimente pot include:
Este important să ai grijă de sănătatea ta mentală și fizică în perioadele de tranziție din viață. De asemenea, meriți sprijin atunci când treci prin perioade de stres ridicat, dificultăți sau traume.
Ia în considerare să apelezi la persoane de încredere pentru sprijin emoțional. Stabilește limite și comunică atunci când te simți copleșit. Un terapeut sau un specialist în sănătate mintală poate fi un aliat, ascultându-te, oferind resurse și ajutându-te să dezvolți strategii de gestionare.
Tendința de a fi anxios și prezența unei tulburări de anxietate sunt, de asemenea, legate de atacurile de panică și tulburarea de panică. În DSM-5, atacurile de panică sunt listate sub categoria tulburărilor de anxietate. Atât anxietatea, cât și tulburarea de panică pot fi afecțiuni pe termen lung.
Anxietatea se manifestă de obicei prin sentimente de îngrijorare, nervozitate sau copleșire. De exemplu, anxietatea socială poate apărea atunci când ești nervos să te exprimi în situații sociale sau în medii cu mulți oameni. Poți să te simți foarte conștient de tine însuți și să ai simptome fizice, cum ar fi transpirația sau tremuratul.
Este natural ca oamenii să fie anxioși uneori. Dar a fi anxios tot timpul este un motiv de îngrijorare și poate indica tulburarea de anxietate generalizată (GAD).
Criteriile de diagnostic DSM-5 pentru GAD sunt îndeplinite atunci când cineva are „anxietate și îngrijorare excesivă” mai des decât nu, timp de cel puțin 6 luni. Aceste sentimente pot fi legate de o serie de evenimente sau activități (cum ar fi performanța la locul de muncă sau la școală).
Nu ar trebui să trăiești într-o stare constantă de îngrijorare și stres. Dacă experimentezi frecvent anxietate, este important să ceri ajutor. Terapia, ajustările stilului de viață sau medicamentele te pot ajuta să îți controlezi anxietatea.
Află mai multe despre diferențele dintre atacurile de panică și atacurile de anxietate.
Tulburarea de panică include întotdeauna atacuri de panică. Totuși, a avea un atac de panică nu înseamnă neapărat că ai tulburare de panică.
În diagnosticarea tulburării de panică, medicii analizează numărul și frecvența atacurilor de panică. De asemenea, iau în considerare sentimentele tale legate de acestea.
Mulți oameni experimentează un atac de panică la un moment dat în viață. Dar atunci când ai mai multe atacuri de panică și trăiești cu teama constantă de reapariția lor, aceasta poate indica o tulburare de panică.
Tratamentul pentru tulburarea de panică se concentrează pe reducerea sau eliminarea simptomelor. Similar tratamentelor pentru anxietate, acest lucru poate fi realizat prin terapie, schimbări în stilul de viață și, în unele cazuri, medicație.
Terapia implică de obicei terapia cognitiv-comportamentală (CBT). CBT te învață să-ți schimbi gândurile și acțiunile, astfel încât să poți înțelege atacurile de panică și să-ți gestionezi teama.
Terapia te poate ajuta să lucrezi prin probleme și să te simți mai în control asupra vieții tale. De asemenea, este un spațiu sigur pentru a discuta orice ai nevoie să exprimi.
Află mai multe:
În căutarea sprijinului pentru sănătatea ta mintală? Încearcă instrumentul FindCare de la Healthline pentru a te conecta cu specialiști în sănătate mintală din apropierea ta sau virtual, pentru a primi îngrijirea de care ai nevoie.
Medicamentele utilizate pentru tratarea tulburării de panică pot include inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (SSRI), care sunt o clasă de antidepresive. SSRI prescrise pentru tulburarea de panică pot include:
Alte medicamente utilizate uneori pentru tratarea tulburării de panică includ:
Pe lângă aceste tratamente, există câțiva pași pe care îi poți urma acasă pentru a reduce simptomele. Exemple includ:
Deși cauzele tulburării de panică nu sunt pe deplin înțelese, informațiile despre această afecțiune sugerează că anumite persoane sunt mai predispuse să o dezvolte.
Cele mai citate statistici despre tulburarea de panică provin din 2001-2003 National Comorbidity Survey Replication (NCS-R). Acest sondaj reprezentativ al condițiilor de sănătate mintală din Statele Unite a inclus peste 9.000 de participanți.
NCS-R a raportat că 2,7% dintre oameni au declarat că au avut tulburare de panică în ultimul an. Afecțiunea a avut o prevalență pe parcursul vieții de 4,7%.
NCS-R și alte date au clasificat participanții în funcție de sex și gen atribuit la naștere.
Ceea ce știm despre factorii de risc:
În cercetare și în viață, genul și sexul sunt adesea folosite interschimbabil. Totuși, ele nu sunt același lucru.
Sexul este atribuit la naștere în una dintre cele două categorii — feminin sau masculin. Fiecare este asociat cu anumite caracteristici genitale, cromozomi și caracteristici sexuale primare și secundare. Persoanele intersexuale sunt cele care au caracteristici ale ambelor sexe.
Genul este, de asemenea, adesea împărțit într-un binar — femei și bărbați. Cu toate acestea, sexul atribuit la naștere nu determină genul. Genul este mult mai complex decât un simplu binar.
Dacă este lăsată netratată, tulburarea de panică poate avea un efect semnificativ asupra vieții tale de zi cu zi și a stării generale de bine.
Efectele negative asupra sănătății ale tulburării de panică netratate includ:
Atacurile de panică și tulburarea de panică pot afecta, de asemenea, dezvoltarea socială a copiilor și adolescenților. Teama de a avea un atac de panică poate face dificilă frecventarea școlii, părăsirea casei sau menținerea relațiilor.
Dacă experimentezi pentru prima dată simptomele unui atac de panică, este posibil să dorești să cauți îngrijire medicală de urgență. Mulți oameni care au un atac de panică pentru prima dată cred că au un atac de cord. Este dificil să diferențiezi simptomele fără ajutorul unui profesionist medical.
În timpul vizitei la unitatea de urgență, un profesionist medical va efectua mai multe teste pentru a vedea dacă simptomele tale sunt cauzate de un atac de cord.
Aceste teste includ:
Dacă se determină că nu ai nevoie de îngrijire de urgență, vei fi probabil trimis înapoi la medicul tău de familie, dacă ai unul.
Medicul tău de familie va face probabil următoarele:
Medicul tău de familie sau un specialist în sănătate mintală (cum ar fi un psihiatru sau psiholog) poate diagnostica atacurile de panică și tulburarea de panică.
Tulburarea de panică este adesea o afecțiune pe termen lung care poate fi dificil de tratat. Poți avea tulburare de panică dacă ai experimentat mai multe atacuri de panică și trăiești cu teama constantă de reapariția acestora.
Este posibil să nu poți „vindeca” complet tulburarea de panică, dar tratamentul te poate ajuta. Terapia, inclusiv CBT, reducerea factorilor de stres din viață și medicația sunt toate opțiuni potențiale.
Apariția tulburării de panică este frecventă la începutul vârstei de douăzeci de ani, iar statisticile arată că afectează mai frecvent femeile decât bărbații. O condiție preexistentă de anxietate poate crește riscul de atacuri de panică și tulburare de panică.
Încearcă să fii atent la orice simptome de anxietate după un eveniment major din viață. Dacă te simți afectat de ceva ce ai experimentat sau la care ai fost expus, ia în considerare să discuți cu medicul tău de familie sau cu un specialist în sănătate mintală.
Tulburarea de panică poate fi tratată și gestionată. Ajutorul este disponibil, iar tu nu ești singur.
Medicul neurolog ți-a confirmat că acele pete albe apărute pe imaginile RMN (rezonanță magnetică) indică…
Cancerul este o afecțiune în care unele celule din corp suferă modificări anormale, începând să…
Ai primit o trimitere la medicul reumatolog pentru artrită psoriazică. Probabil știi deja cât de…
Nu, nu trebuie să-ți faci griji că îi vei răni sentimentele. Îmi amintesc foarte clar…
Deși dovezile medicale sunt împărțite, este clar că relația dintre consumul de alcool și ulcerul…
Felicitări! Ai ajuns la jumătatea sarcinii. După câteva luni pline de grețuri, oboseală și emoții,…