- Cardiomiopatia este o boală a mușchiului cardiac care se agravează în timp și poate fi fatală. Mușchiul inimii slăbește și nu mai poate pompa sângele eficient.
- Cardiomiopatia poate fi cauzată de o caracteristică genetică moștenită sau poate rezulta din diverse afecțiuni de sănătate, cum ar fi bolile de inimă, hipertiroidismul sau consumul de alcool.
- Simptomele includ slăbiciune, amețeli, dificultăți de respirație, tensiune arterială crescută și retenție de lichide sau edem.
- Opțiunile de tratament pentru cardiomiopatie includ schimbări ale stilului de viață, medicamente și intervenții chirurgicale.
Cardiomiopatia este o boală progresivă a miocardului, adică a mușchiului cardiac. În majoritatea cazurilor, mușchiul inimii slăbește și nu poate pompa sângele către restul corpului așa cum ar trebui.
Există multe tipuri diferite de cardiomiopatie, cauzate de o gamă largă de factori, de la boala coronariană până la anumite medicamente. Cardiomiopatia poate duce la bătăi neregulate ale inimii, insuficiență cardiacă sau alte complicații.
Tratamentul medical și monitorizarea constantă sunt importante. Acestea pot ajuta la prevenirea insuficienței cardiace sau a deteriorării inimii.
Acest articol va analiza mai îndeaproape tipurile de cardiomiopatie, precum și simptomele, cauzele și tratamentele disponibile.
Care sunt tipurile de cardiomiopatie?
Cardiomiopatia are, în general, patru tipuri:
- Cardiomiopatie dilatativă. Cunoscută și sub denumirea de „inimă mărită,” cardiomiopatia dilatativă apare atunci când mușchiul inimii se mărește sau se dilată și poate fi prea slab pentru a pompa sângele eficient. Poate fi moștenită sau poate fi rezultatul bolii arterelor coronare. Este cel mai frecvent tip de cardiomiopatie.
- Cardiomiopatie hipertrofică. Considerată a fi genetică, cardiomiopatia hipertrofică apare atunci când pereții inimii se îngroașă și împiedică fluxul sanguin prin inimă. Acest lucru rigidizează inima și crește riscul de probleme electrice. Tensiunea arterială ridicată pe termen lung, îmbătrânirea, diabetul sau bolile tiroidiene pot, de asemenea, cauza tipuri dobândite de cardiomiopatie hipertensivă. În unele cazuri, cauza este necunoscută.
- Displazie aritmogenă de ventricul drept (ARVD). Aceasta este o formă foarte rară de cardiomiopatie, dar este principala cauză a morții subite la sportivii tineri. În acest tip de cardiomiopatie genetică, grăsimea și țesutul fibros suplimentar înlocuiesc mușchiul ventriculului drept. Acest lucru cauzează ritmuri cardiace anormale și disfuncții ale ventriculului drept.
- Cardiomiopatie restrictivă. Cardiomiopatia restrictivă apare atunci când ventriculele devin rigide și nu se pot relaxa suficient pentru a se umple cu sânge. Boala cardiacă, cicatrizarea inimii și amiloidoza cardiacă, care apare frecvent după un transplant de inimă, sunt considerate cauze posibile.
Alte tipuri de cardiomiopatie
Majoritatea tipurilor de mai jos aparțin uneia dintre cele patru clasificări anterioare, dar fiecare are cauze sau complicații unice:
- Cardiomiopatie peripartum. Cardiomiopatia peripartum apare în timpul sau după sarcină. Acest tip rar apare atunci când inima slăbește în decurs de 5 luni de la naștere sau în ultima lună de sarcină. Când apare după naștere, este uneori numită cardiomiopatie postpartum. Aceasta este o formă de cardiomiopatie dilatativă și este o afecțiune care poate pune viața în pericol. Dacă ai avut această afecțiune o dată, riscul de a o dezvolta în sarcinile viitoare crește.
- Cardiomiopatie alcoolică. Cardiomiopatia alcoolică este cauzată de consumul excesiv de alcool pe o perioadă lungă de timp, ceea ce poate slăbi inima, astfel încât să nu mai poată pompa sângele eficient. Inima se poate, de asemenea, mări. Aceasta este o formă de cardiomiopatie dilatativă.
- Cardiomiopatie ischemică. Cardiomiopatia ischemică apare atunci când inima nu mai poate pompa sângele către restul corpului din cauza bolii arterelor coronare. Vasele de sânge către mușchiul inimii se îngustează și se blochează. Acest lucru împiedică oxigenul să ajungă la mușchiul inimii. Cardiomiopatia ischemică este o cauză frecventă a insuficienței cardiace. Pe de altă parte, cardiomiopatia nonischemică este orice formă care nu este legată de boala arterelor coronare.
- Cardiomiopatie noncompactă. Cunoscută și sub denumirea de cardiomiopatie spongiformă, aceasta este o boală rară prezentă la naștere, cauzată de dezvoltarea anormală a mușchiului inimii în uter. Diagnosticul poate fi pus în orice etapă a vieții.
- Cardiomiopatie pediatrică. Când cardiomiopatia afectează un copil, este numită cardiomiopatie pediatrică.
- Cardiomiopatie idiopatică. Dacă ai cardiomiopatie idiopatică, înseamnă că cauza este necunoscută.
Î: Cardiomiopatia hipertrofică este dominantă sau recesivă?
R: Cardiomiopatia hipertrofică este cea mai frecventă tulburare genetică a inimii.
Este moștenită într-un mod autosomal dominant. Aceasta înseamnă că este necesară doar o singură copie a genei mutate pentru a cauza boala.
Mutațiile genelor sarcomerice sunt principala cauză genetică a cardiomiopatiei hipertrofice. În mod normal, genele sarcomerice ajută la codificarea proteinelor responsabile pentru contracția și relaxarea corectă a mușchiului cardiac. O mutație genetică afectează capacitatea genei de a funcționa corect.
Peste 2.000 de mutații ale genelor sarcomerice au fost identificate ca fiind cauzatoare de cardiomiopatie hipertrofică. Totuși, nu toți cei care au o mutație a genei sarcomerice vor dezvolta această afecțiune.
Care sunt simptomele cardiomiopatiei?
Simptomele tuturor tipurilor de cardiomiopatie tind să fie similare. În toate cazurile, inima nu poate pompa sângele adecvat către țesuturi și organele corpului. Acest lucru poate duce la simptome precum:
- slăbiciune generală și oboseală
- dificultăți de respirație, în special în timpul efortului sau exercițiilor fizice
- amețeli sau vertij
- dureri în piept
- palpitații
- episoade de leșin
- tensiune arterială crescută
- abdomen umflat
- tuse când ești întins
- edem, sau umflarea picioarelor, gleznelor, membrelor inferioare sau altor părți ale corpului
Care sunt cauzele cardiomiopatiei?
Potrivit Institutului Național pentru Inimă, Plămâni și Sânge, cauza cardiomiopatiei este adesea necunoscută. În alte cazuri, cauza poate fi fie moștenită, fie dobândită:
- „Moștenită” înseamnă că te-ai născut cu cardiomiopatie din cauza genelor moștenite de la părinți.
- „Dobândită” înseamnă că ai dezvoltat cardiomiopatie din cauza unei afecțiuni de sănătate, boli sau altor tipuri de probleme de sănătate apărute în timpul vieții, cum ar fi:
- boala arterelor coronare
- deteriorarea țesutului cardiac din cauza unui atac de cord
- infecții ale mușchiului cardiac
Factori de risc pentru cardiomiopatie
Cardiomiopatia poate afecta persoane de toate vârstele. Principalii factori de risc includ:
- istoric familial de cardiomiopatie, stop cardiac brusc sau insuficiență cardiacă
- boala arterelor coronare
- hipertensiune arterială cronică (pe termen lung)
- deteriorarea inimii din cauza unui atac de cord
- infecții care provoacă inflamația inimii
- afecțiuni ale valvei cardiace
- infecție cu COVID-19
- diabet
- obezitate
- boala tiroidei
- tulburări legate de consumul de alcool
- sarcoidoză
- hemocromatoză
- amiloidoză
- tulburări ale țesutului conjunctiv
- consumul de cocaină sau amfetamine
- anumite tipuri de medicamente pentru cancer
- expunerea la toxine, cum ar fi otrăvuri sau metale grele
Conform cercetărilor din 2016, HIV și tratamentele pentru HIV pot crește riscul de cardiomiopatie. HIV poate crește riscul de insuficiență cardiacă și cardiomiopatie dilatativă, în special.
Dacă ai HIV, discută cu un medic despre efectuarea regulată a testelor pentru a verifica sănătatea inimii. De asemenea, ar trebui să încerci să urmezi o dietă sănătoasă pentru inimă și un program de exerciții fizice.
Când să consulți un medic
Este posibil să ai cardiomiopatie fără să prezinți simptome. Totuși, mulți oameni dezvoltă semne de avertizare că inima lor slăbește. Dacă observi oricare dintre aceste simptome, este important să contactezi medicul cât mai curând posibil:
- dificultăți de respirație
- oboseală nouă sau neobișnuită
- umflături în abdomen, picioare, glezne sau gât
- dureri în piept, în special după efort fizic sau mese copioase
- leşin în timpul exercițiilor sau efortului fizic
- bătăi neregulate ale inimii (aritmie)
Dacă medicul suspectează că ai o afecțiune legată de inimă, te poate trimite la un cardiolog. Acesta este un medic specializat în diagnosticarea și tratarea afecțiunilor inimii.
Cum este diagnosticată cardiomiopatia?
Medicul sau cardiologul va integra rezultatele din patru componente pentru a stabili diagnosticul:
- istoricul tău medical personal
- istoricul medical familial
- examinarea fizică
- teste și proceduri de diagnostic
Testele și procedurile de diagnostic pe care medicul sau cardiologul le poate utiliza includ:
- Teste de sânge. Testele de sânge pot oferi informații despre inimă și pot ajuta la excluderea altor afecțiuni.
- Radiografie toracică. O radiografie toracică poate ajuta medicul să vadă dimensiunea și structura inimii și plămânilor și să verifice acumularea de lichid.
- Test de efort. Un test de efort evaluează funcția inimii în timpul exercițiilor fizice.
- Electrocardiogramă. O electrocardiogramă (EKG sau ECG) este utilizată pentru a evalua activitatea electrică a inimii pe o perioadă scurtă de timp.
- Monitor Holter. Un monitor Holter sau de eveniment poate măsura activitatea electrică a inimii timp de 24 sau 48 de ore.
- Ecocardiogramă. O ecocardiogramă folosește unde sonore pentru a crea imagini live ale inimii și a modului în care bate.
- RMN cardiac. Un RMN cardiac folosește magneți și unde radio pentru a capta imagini ale inimii și ale vaselor de sânge coronariene.
Medicul poate efectua, de asemenea, anumite proceduri de diagnostic pentru a confirma diagnosticul, mai ales dacă urmează o intervenție chirurgicală. Aceste proceduri pot include:
- Cateterism cardiac. În timpul cateterismului cardiac, un tub lung și subțire este introdus într-o arteră sau venă și ghidat până la inimă pentru ca medicul să poată evalua posibile probleme, inclusiv blocaje ale arterelor.
- Angiografie coronariană. În timpul angiografiei coronariene, medicul injectează un colorant în fluxul sanguin pentru a observa fluxul de sânge prin artere și inimă.
- Biopsie miocardică. O biopsie miocardică este o procedură care implică prelevarea unei mici părți din țesutul inimii tale pentru a fi examinat la microscop.
Cum este tratată cardiomiopatia?
Tratamentul variază în funcție de cât de afectată este inima ta din cauza cardiomiopatiei și de simptomele rezultate.
Unii oameni pot să nu aibă nevoie de tratament până când nu apar simptomele. Alții, care încep să aibă dificultăți de respirație sau dureri în piept, pot avea nevoie să facă schimbări în stilul de viață sau să ia medicamente.
Nu poți inversa sau vindeca cardiomiopatia, dar o poți gestiona cu unele dintre următoarele opțiuni:
- Schimbări ale stilului de viață sănătos pentru inimă, cum ar fi menținerea unei greutăți moderate, renunțarea la fumat, urmarea unei diete echilibrate și nutritive, gestionarea stresului și practicarea regulată a activităților fizice adecvate
- Medicamente, inclusiv medicamente utilizate pentru a trata hipertensiunea arterială, a preveni retenția de apă, a menține ritmul normal al inimii, a preveni formarea cheagurilor de sânge și a reduce inflamația
- Dispozitive implantate chirurgical, cum ar fi stimulatoarele cardiace și defibrilatoarele
- Chirurgie, dacă simptomele sunt severe și medicamentele nu funcționează bine, operațiile de bypass sau intervențiile pe valve pot fi o opțiune. O procedură mai puțin frecventă este miectomia septală, care implică îndepărtarea unui țesut cardiac pentru a îmbunătăți fluxul sanguin prin inimă
- Transplant de inimă, considerat ultima soluție
Scopul tratamentului este să ajute inima să funcționeze cât mai eficient posibil și să prevină deteriorarea și pierderea suplimentară a funcției.
Poate fi prevenită cardiomiopatia?
Dacă în familia ta există cazuri de cardiomiopatie, este posibil să nu o poți preveni complet. Totuși, poți lua măsuri pentru a-ți menține inima sănătoasă și pentru a minimiza impactul acestei afecțiuni.
Chiar dacă cardiomiopatia nu face parte din istoricul tău familial, este important să iei măsuri pentru a preveni dezvoltarea unei afecțiuni sau boli cardiace care ar putea crește riscul de cardiomiopatie.
Pașii pe care îi poți urma pentru a reduce riscul de cardiomiopatie includ:
- Fă exerciții regulate. Încearcă să limitezi timpul petrecut stând jos în fiecare zi și concentrează-te pe a face cel puțin 30 de minute de exerciții în majoritatea zilelor săptămânii.
- Dormi suficient. Lipsa somnului este asociată cu un risc crescut de boli de inimă. Încearcă să dormi cel puțin 7-8 ore în fiecare noapte.
- Adoptă o dietă sănătoasă pentru inimă. Limitează consumul de alimente zaharoase, prăjite, grase și procesate. Concentrează-te pe fructe, legume, cereale integrale, proteine slabe, nuci, semințe și produse lactate cu conținut scăzut de grăsimi. De asemenea, limitează aportul de sare (sodiu), care poate crește riscul de hipertensiune arterială.
- Redu nivelul de stres. Încearcă să găsești modalități sănătoase de a reduce stresul atunci când este posibil. Poți lua în considerare plimbările rapide regulate, exercițiile de respirație profundă, meditația, yoga, ascultarea muzicii sau discuțiile cu un prieten de încredere.
- Renunță la fumat, dacă fumezi. Fumatul poate afecta negativ întregul sistem cardiovascular, inclusiv inima, sângele și vasele de sânge.
- Gestionarea afecțiunilor de sănătate existente. Colaborează îndeaproape cu medicul tău pentru a controla și gestiona orice afecțiuni de sănătate care pot crește riscul de cardiomiopatie.
Care este perspectiva pe termen lung?
Cardiomiopatia poate fi o afecțiune care pune viața în pericol și poate scurta speranța de viață dacă apar daune severe de la început. Boala este, de asemenea, progresivă, ceea ce înseamnă că tinde să se agraveze în timp, mai ales dacă nu este tratată.
Tratamentele pot prelungi viața prin încetinirea deteriorării stării inimii sau prin utilizarea unor tehnologii care ajută inima să funcționeze mai eficient.
Dacă ai cardiomiopatie, este important să faci schimbări în stilul de viață pentru a îmbunătăți sănătatea inimii, cum ar fi:
- adoptarea unei diete sănătoase pentru inimă
- menținerea unei greutăți moderate
- renunțarea la fumat
- exerciții fizice regulate
Una dintre cele mai mari provocări este să menții un program regulat de exerciții fizice. Exercițiile pot fi foarte obositoare pentru cineva cu cardiomiopatie. Cu toate acestea, exercițiile sunt extrem de importante pentru menținerea unei greutăți moderate și pentru prelungirea funcției inimii.
Este important să consulți medicul și să urmezi un program de exerciții care să nu fie prea solicitant, dar care să te mențină activ în fiecare zi.
Tipul de exerciții potrivit pentru tine va depinde de tipul de cardiomiopatie pe care îl ai. Medicul tău te poate ajuta să creezi o rutină de exerciții care să fie sigură și eficientă pentru tine. De asemenea, te poate învăța ce semne și simptome să urmărești în timp ce faci exerciții.
Concluzie
Cardiomiopatia este o boală progresivă care implică slăbirea mușchiului cardiac. Dacă inima ta slăbește prea mult, nu va mai putea pompa sângele corespunzător către organele și țesuturile din tot corpul.
Cardiomiopatia poate fi cauzată de boala coronariană, un atac de cord sau o altă afecțiune de sănătate existentă. În unele cazuri, poate fi genetică, ceea ce înseamnă că ai moștenit-o de la părinți. În alte situații, cauza este necunoscută.
Există mai multe tipuri de cardiomiopatie, fiecare cu propria cauză. Cele două tipuri cele mai frecvente sunt cardiomiopatia dilatativă și cardiomiopatia hipertrofică.
Simptomele frecvente ale cardiomiopatiei includ dificultăți de respirație, oboseală și umflături la nivelul picioarelor, gleznelor, picioarelor, abdomenului sau venelor gâtului.
Dacă observi oricare dintre aceste simptome, contactează medicul cât mai curând posibil. Cu cât primești tratament mai repede pentru această afecțiune, cu atât scade riscul de deteriorare a inimii și de pierdere a funcției acesteia.