Evoluția bolii este diferită pentru fiecare persoană, iar tratamentele moderne oferă șanse reale de a obține remisiunea.
Leucemia mieloidă acută (LMA) este o formă de cancer care afectează măduva osoasă și sângele. Este una dintre cele mai întâlnite forme de leucemie la adulți.
Medicii o numesc „acută” deoarece tinde să evolueze rapid dacă nu este tratată la timp. Termenul de „leucemie” se referă la cancerul celulelor sangvine, iar „mieloidă” descrie tipul specific de celule din care pornește boala.
În mod normal, celulele mieloide sunt celule tinere care se dezvoltă și devin globule roșii (care transportă oxigenul), trombocite (care ajută la coagularea sângelui și oprirea sângerărilor) sau anumite tipuri de globule albe (care protejează organismul împotriva infecțiilor). În cazul LMA, aceste celule suferă mutații și nu se mai maturizează corect.
În schimb, ele se transformă în celule anormale, numite blaști leucemici. Aceste celule canceroase se înmulțesc necontrolat și împiedică măduva osoasă să mai producă celule sănătoase.
Treptat, organismul ajunge să ducă lipsă de globule roșii, trombocite și globule albe funcționale. Fără tratament adecvat, consecințele pot fi grave, însă pentru mulți pacienți, LMA este o boală care poate fi tratată cu succes.
Tratamentul principal pentru majoritatea persoanelor cu LMA este chimioterapia. Aceste medicamente puternice distrug celulele care se divid rapid, cum sunt celulele canceroase. Scopul este obținerea remisiunii — adică dispariția semnelor de boală și revenirea analizelor de sânge la valori normale.
În cazul unui subtip anume de LMA, numit leucemie acută promielocitară (LAP), aproximativ 90% dintre pacienți intră în remisiune completă după prima fază a tratamentului (numită inducție). Pentru celelalte tipuri de LMA, rata de remisiune inițială este de aproximativ 67%.
La persoanele de peste 60 de ani, organismul poate răspunde mai greu la tratamentele intensive, circa jumătate dintre aceștia intrând în remisiune după prima cură de chimioterapie.
Unele persoane rămân în remisiune pe termen lung, însă există și situații în care boala poate recidiva (să reapară după o perioadă de timp).
Rata generală de supraviețuire la 5 ani pentru LMA este de aproximativ 29,5%. Acest lucru înseamnă că aproape 3 din 10 persoane diagnosticate cu această afecțiune sunt în viață la 5 ani de la diagnostic.
În general, copiii diagnosticați cu LMA au un prognostic mult mai bun decât adulții. Aproximativ 85–90% dintre copii intră în remisiune după terapia de inducție, chiar dacă boala poate recidiva în unele cazuri.
Rata de supraviețuire la 5 ani în rândul copiilor cu LMA este între 65% și 70%.
Evoluția bolii diferă mult de la un pacient la altul. Pentru a stabili prognosticul, medicii iau în calcul o serie de factori esențiali, cum ar fi vârsta, starea generală de sănătate și subtipul de leucemie.
Pentru a evalua corect situația, echipa medicală se bazează pe rezultatele mai multor investigații:
Statisticile oferă doar o imagine de ansamblu. Fiecare organism reacționează diferit, iar multe persoane depășesc estimările inițiale ale medicilor.
Vârsta medie la momentul diagnosticului de leucemie mieloidă acută este de aproximativ 68 de ani.
Vârsta este un factor important în modul în care organismul tolerează și răspunde la tratament. Statisticile arată că șansele de supraviețuire sunt mai ridicate pentru persoanele cu vârsta sub 60 de ani.
Motivele țin adesea de prezența altor probleme cronice de sănătate (cardiace, renale etc.) la persoanele înaintate în vârstă, ceea ce face ca dozele mari de chimioterapie să fie mai greu de suportat de către organism.
Studiile recente arată însă că, datorită îngrijirilor moderne și noilor terapii țintite, ratele de supraviețuire s-au îmbunătățit pentru toate categoriile de vârstă, deși rămân mai modeste pe măsură ce anii înaintează.
| Vârstă | Rata de supraviețuire la 5 ani |
|---|---|
| Copii sub 14 ani | 65% – 70% |
| 15 – 34 de ani | 52% |
| 35 – 54 de ani | 37% |
| 55 – 64 de ani | 20% |
| 65 – 74 de ani | 9% |
Medicii hematologi clasifică LMA în mai multe subtipuri, deoarece fiecare formă poate necesita un tratament diferit și are propriul ritm de evoluție. Spre deosebire de alte tipuri de cancer care formează tumori solide, leucemia nu este împărțită în stadii clasice (1-4), ci în funcție de caracteristicile celulelor afectate.
Conform uneia dintre cele mai utilizate clasificări medicale (clasificarea FAB), subtipurile includ:
Medicul hematolog îți va explica ce subtip ai și ce presupune schema de tratament potrivită pentru tine.
Eficiența tratamentului variază de la o persoană la alta. Dacă urmezi chimioterapia, intri în remisiune completă, iar boala nu reapare timp de 5 ani, medicii consideră de regulă că ești vindecat.
Dacă boala nu răspunde la prima schemă de tratament sau reapare rapid, medicii pot recomanda terapii de linia a doua, terapii țintite sau un transplant de celule stem (măduvă osoasă).
De asemenea, dacă tratamentul trebuie întrerupt sau adaptat din cauza efectelor secundare, acest lucru poate influența rezultatul final. Medicul va căuta întotdeauna cel mai bun echilibru între eficiența medicamentelor și protejarea stării tale generale.
Aflarea unui diagnostic de leucemie aduce cu sine multă teamă, anxietate și nesiguranță. Este absolut normal să te simți copleșit și să nu știi exact de unde să începi.
Iată câteva sfaturi care te pot ajuta să parcurgi mai ușor această perioadă:
Este esențial să înțelegi ce se întâmplă cu corpul tău. Când mergi la consultație, notează-ți întrebările pe o foaie. Poți întreba: „Care sunt opțiunile mele de tratament?”, „Ce efecte adverse pot apărea?” sau „Ce pot face pentru a-mi proteja imunitatea?”.
Există organizații neguvernamentale și asociații dedicate pacienților oncologici care pot oferi consiliere psihologică gratuită, îndrumare privind drepturile pacienților sau sprijin logistic. Întreabă medicul sau asistentul social din spital despre aceste resurse.
Discuțiile cu oameni care trec prin experiențe similare te pot ajuta să nu te mai simți singur. Poți găsi astfel de comunități organizate în cadrul spitalelor, prin asociații sau în mediul online.
Cei dragi vor adesea să ajute, dar nu știu cum. Permite-le să facă cumpărături, să gătească sau pur și simplu să fie alături de tine când ai nevoie să vorbești. Sprijinul emoțional este o parte importantă a recuperării.
Caută mici obiceiuri care îți aduc liniște: câteva minute de respirație profundă, cititul unei cărți bune, ascultarea muzicii preferate sau ținerea unui jurnal în care să-ți așezi gândurile. Toate acestea pot avea un efect benefic asupra stării tale de spirit.
Ce trebuie să știi pe scurt Recuperarea după un infarct miocardic (atac de cord) presupune…
Oricât de adorabili sunt nou-născuții, orice părinte știe că programul lor de somn poate fi…
Poate că nu ai de ales când vine vorba de nevoia unui dispozitiv de mobilitate,…
Idei principaleTulburarea de deficit de atenție și hiperactivitate (ADHD) și tulburarea bipolară au simptome comune,…
1. În primul rând, e o adevărată provocare să înveți să pronunți corect numele bolii.…
Micul dejun este o parte esențială a unei rutine de dimineață sănătoase, mai ales dacă…