Trombendarterectomia pulmonară: operație, riscuri și recuperare

Trombendarterectomia pulmonară este o intervenție chirurgicală utilizată pentru tratarea hipertensiunii pulmonare tromboembolice cronice (CTEPH). În acest moment, ea reprezintă tratamentul de primă alegere pentru această afecțiune.

Afecțiunea face parte din categoria mai amplă a unor boli vasculare grave care afectează fluxul sangvin către organele vitale.

Hipertensiunea pulmonară tromboembolică cronică este un tip rar de tensiune crescută în vasele plămânilor. Ea apare atunci când presiunea sângelui în arterele dintre plămâni și inimă crește periculos de mult. Cheagurile de sânge vechi se lipesc de pereții vaselor și îi îngustează. Dacă nu este tratată la timp, boala suprasolicită inima și poate provoca insuficiență cardiacă severă.

Ce este trombendarterectomia pulmonară (PTE)?

Trombendarterectomia pulmonară (PTE), numită și endarterectomie pulmonară (PEA), este o operație majoră. În timpul procedurii, chirurgul curăță la propriu interiorul vaselor de sânge afectate.

Chirurgul nu extrage doar un cheag proaspăt. El desprinde țesutul fibros și cicatricial format din cheagurile vechi de pe peretele interior al arterelor pulmonare.

Obiectivele principale ale acestei operații sunt:

• reducerea sau eliminarea tensiunii mari din arterele plămânilor, protejând inima;
• restabilirea oxigenării corecte a sângelui în tot corpul;
• oprirea degradării altor vase pulmonare sănătoase.

Când este recomandată trombendarterectomia pulmonară (PTE)?

PTE este tratamentul de elecție pentru pacienții cu această formă de hipertensiune. Fără o intervenție promptă, presiunea ridicată forțează ventriculul drept și duce la cor pulmonale (afectarea și slăbirea părții drepte a inimii).

În România, stabilirea diagnosticului se face printr-o colaborare strânsă între medicul pneumolog și cel cardiolog. Evaluarea pentru operație se realizează într-un centru universitar specializat în chirurgie cardiovasculară.

Echipa medicală analizează cu atenție:

• severitatea dificultăților de respirație la efort;
• gradul de suprasolicitare a inimii;
• localizarea cheagurilor (dacă sunt situate pe ramurile principale sau intermediare ale arterelor, unde chirurgul poate ajunge);
• alte afecțiuni coexistente (renale, hepatice sau pulmonare severe).

Statisticile arată că între 20% și 40% dintre pacienții diagnosticați sunt ineligibili pentru această operație (au CTEPH inoperabil). Acest lucru se întâmplă cel mai des dacă vasele blocate sunt microscopice, situate la periferia extremă a plămânului.

Ce opțiuni există dacă operația nu este posibilă?

Pentru pacienții inoperabili există alternative moderne eficiente:

Pentru situațiile în care afectarea plămânilor este extrem de severă, ireversibilă și inoperabilă, un transplant pulmonar poate reprezenta ultima opțiune de tratament.

Cum decurge procedura de trombendarterectomie pulmonară (PTE)?

Operația este una complexă, efectuată într-un bloc operator de chirurgie cardiacă, sub anestezie generală completă.

Pașii principali ai procedurii sunt următorii:

• Chirurgul realizează o sternotomie (o incizie verticală pe mijlocul pieptului) pentru a ajunge direct la inimă și arterele pulmonare.
• Corpul este conectat la o mașină de bypass inimă-plămâni (circulație extracorporeală), care preia oxigenarea și pomparea sângelui.
• Corpul este răcit treptat până la o temperatură de aproximativ 18°C–20°C (hipotermie profundă). Această răcire protejează creierul și organele interne prin scăderea drastică a nevoii de oxigen.
• Pentru a putea vedea și curăța perfect vasele, chirurgul recurge la tehnica de oprire circulatorie în hipotermie profundă. Mașina de bypass este oprită complet pe perioade strict limitate de maximum 20 de minute pe ciclu. Câmpul operator devine astfel lipsit de sânge.
• În aceste ferestre de timp, chirurgul desprinde meticulos straturile fibroase și cheagurile vechi din interiorul ambilor plămâni.
• După curățarea vaselor, circulația este repornită, corpul este reîncălzit lent la temperatura normală, inima își reia bătăile, iar pieptul este închis.

Imediat după încheierea procedurii, vei fi transferat la secția de terapie intensivă cardiovasculară pentru monitorizare strictă.

Care este procesul de recuperare după trombendarterectomia pulmonară (PTE)?

Fiind o intervenție de mare anvergură, recuperarea se face treptat. Primele zile sunt petrecute în terapie intensivă, unde parametrii respiratori și cardiaci sunt monitorizați clipă de clipă.

După externare, reluarea activităților ușoare de zi cu zi este posibilă, de regulă, în 4 până la 6 săptămâni. Recăpătarea capacității bune de efort fizic durează de obicei între 3 și 6 luni.

În primele luni de recuperare, medicul cardiolog va recomanda investigații de control:

• ecocardiografie pentru a verifica dacă inima dreaptă și-a redus dimensiunile;
• scintigrafie de ventilație și perfuzie (V/Q scan) pentru a vedea cum circulă sângele prin plămâni;
• testul de mers de 6 minute pentru a măsura rezistența la efort;
• cateterism cardiac drept, pentru măsurarea exactă a presiunilor reziduale.

Programele de recuperare respiratorie și cardiovasculară te ajută să reînveți respirația corectă și să îți recâștigi forța în siguranță.

Pentru a preveni formarea unor noi cheaguri de sânge, medicul va recomanda tratament anticoagulant. Respectarea dozelor indicate de medic este esențială pentru a păstra arterele curate.

Care sunt riscurile sau complicațiile posibile ale trombendarterectomiei pulmonare (PTE)?

La fel ca în orice intervenție pe cord deschis, există posibile riscuri:

• sângerări sau infecții postoperatorii;
• edem pulmonar de reperfuzie (acumulare temporară de lichid în plămâni, pe măsură ce vasele desfundate primesc din nou sânge);
• acumulare de lichid în jurul inimii (revărsat pericardic);
• tulburări ale ritmului cardiac (aritmii cardiace);
• complicații neurologice (precum accidentul vascular cerebral).

La o parte dintre pacienți (aproximativ 8% până la 31%), o anumită valoare de hipertensiune pulmonară poate persista chiar și după operație. În aceste situații se continuă tratamentul medicamentos sau se recurge la angioplastie cu balon.

Care este perspectiva pentru cineva care a avut o trombendarterectomie pulmonară (PTE)?

Pentru majoritatea pacienților operați cu succes, prognosticul este excelent. După vindecare, capacitatea de efort crește considerabil, oboseala cronică dispare, iar calitatea vieții se îmbunătățește spectaculos.

Datele medicale arată o rată a mortalității la 30 de zile de aproximativ 8,4%, riscul fiind considerabil mai scăzut în spitalele mari, universitare, cu echipe chirurgicale cu mare experiență în această tehnică.

Studiile pe termen lung confirmă că îmbunătățirea respirației și a forței fizice se menține timp de mulți ani după intervenție.

Când să mergi la medic

Dacă ai fost diagnosticat cu hipertensiune pulmonară sau suspectezi această boală din cauza lipsei accentuate de aer, solicită medicului de familie un bilet de trimitere către pneumologie sau cardiologie.

După externarea în urma unei operații de trombendarterectomie, sună imediat la 112 sau mergi de urgență la camera de gardă dacă observi oricare dintre aceste semne de alarmă:

• tuse cu sânge (hemoptizie);
• sufocare sau dificultăți bruște și severe de respirație;
• durere acută sau presiune puternică în piept;
• un picior care se umflă brusc, devine cald, roșu sau dureros (semn al unui cheag în venele picioarelor);
• febră mare, frisoane sau scurgeri de puroi din incizia de la nivelul pieptului;
• amețeli bruște, leșin sau bătăi foarte rapide și neregulate ale inimii.

Concluzie

Trombendarterectomia pulmonară oferă o șansă reală de vindecare pentru persoanele care suferă de hipertensiune pulmonară tromboembolică cronică. Deși este o operație chirurgicală laborioasă, ea deblochează circulația sângelui și previne degradarea inimii.

Dacă te confrunți cu această afecțiune, discută deschis cu medicii tăi specialiști pentru a afla dacă ești candidat pentru intervenție și care sunt pașii către un centru specializat.