Ataxia cerebeloasă acută (ACA)

Ataxia cerebeloasă acută este o tulburare a creierului care afectează controlul corpului, cauzând deficiențe motorii, mers șovăielnic și alte probleme. De obicei, este rezultatul unor boli care afectează sistemul nervos.

Ataxia cerebeloasă acută (ACA) apare atunci când cerebelul devine inflamat sau deteriorat. Cerebelul este zona creierului responsabilă de controlul mersului și coordonarea mușchilor.

Termenul ataxie se referă la lipsa controlului fin al mișcărilor voluntare. „Acută” înseamnă că ataxia apare rapid, în decurs de câteva minute sau zile. ACA mai este cunoscută și sub numele de cerebelită.

Persoanele cu ACA pierd adesea coordonarea și pot avea dificultăți în desfășurarea activităților zilnice. Această afecțiune afectează cel mai frecvent copiii, în special pe cei cu vârste între 2 și 7 ani. Totuși, poate apărea ocazional și la adulți.

Ce cauzează ataxia cerebeloasă acută?

Virusurile și alte boli care afectează sistemul nervos pot răni cerebelul. Acestea includ:

• varicela
• rujeola
• oreionul
• hepatita A
• infecții cauzate de virusurile Epstein-Barr și Coxsackie
• virusul West Nile

ACA poate apărea la câteva săptămâni după o infecție virală.

Alte cauze ale ACA includ:

• hemoragie în cerebel
• expunerea la mercur, plumb și alte toxine
• infecții bacteriene, cum ar fi boala Lyme
• traumatisme craniene
• deficiențe de vitamine, precum B-12, B-1 (tiamină) și E
• tumori cerebrale sau alte tumori în organism

Care sunt simptomele ataxiei cerebeloase acute?

Simptomele ACA includ:

• coordonare afectată a trunchiului sau membrelor
• mers șovăielnic frecvent
• gait instabil
• mișcări oculare necontrolate sau repetitive
• dificultăți la mâncat și alte sarcini motorii fine
• vorbire neclară
• modificări ale vocii
• dureri de cap
• amețeli

Aceste simptome sunt asociate și cu alte afecțiuni ale sistemului nervos. Este important să consulți un medic pentru un diagnostic corect.

Cum este diagnosticată ataxia cerebeloasă acută?

Medicul va efectua mai multe teste pentru a determina dacă ai ACA și pentru a identifica cauza principală. Aceste teste pot include un examen fizic de rutină și diverse evaluări neurologice. Medicul poate testa:

• auzul
• memoria
• echilibrul și mersul
• vederea
• concentrarea
• reflexele
• coordonarea

Dacă nu ai avut recent o infecție virală, medicul va căuta alte semne ale afecțiunilor care duc frecvent la ACA.

Printre testele pe care le poate utiliza medicul pentru evaluarea simptomelor tale se numără:

• Studiul conducerii nervoase. Acest test determină dacă nervii tăi funcționează corect.
• Electromiografia (EMG). Acest test înregistrează și evaluează activitatea electrică din mușchi.
• Puncția lombară. Permite examinarea lichidului cefalorahidian care înconjoară măduva spinării și creierul.
• Hemograma completă (CBC). Acest test verifică dacă există creșteri sau scăderi în numărul celulelor sanguine și ajută la evaluarea stării generale de sănătate.

• CT sau RMN. Medicul tău poate folosi aceste teste de imagistică pentru a verifica leziunile cerebrale. Ele oferă imagini detaliate ale creierului, permițând medicului să observe mai bine eventualele leziuni.
• Analiza urinei și ecografia. Acestea sunt alte teste pe care medicul le poate efectua.

Cum se tratează ataxia cerebeloasă acută?

Tratamentul pentru ACA nu este întotdeauna necesar. Când ACA este cauzată de un virus, de obicei se așteaptă o recuperare completă fără tratament. ACA virală dispare, în general, în câteva săptămâni fără intervenție medicală.

Totuși, tratamentul este necesar dacă virusul nu este cauza ACA. Tratamentul specific variază în funcție de cauză și poate dura săptămâni, ani sau chiar toată viața. Iată câteva opțiuni de tratament:

• Poți avea nevoie de o intervenție chirurgicală dacă afecțiunea este cauzată de o hemoragie în cerebel.
• Poți avea nevoie de antibiotice dacă ai o infecție.
• Anticoagulantele pot ajuta dacă ACA a fost cauzată de un accident vascular cerebral.
• Medicamentele pentru inflamație, cum ar fi steroizii, pot fi utilizate pentru tratarea inflamației cerebelului.
• Dacă o toxină este cauza ACA, trebuie să reduci sau să elimini expunerea la acea toxină.
• Dacă ACA este cauzată de o deficiență de vitamine, poți lua suplimente cu doze mari de vitamina E, injecții cu vitamina B-12 sau tiamină.
• În unele cazuri, ACA poate fi cauzată de sensibilitatea la gluten. În acest caz, trebuie să adopți o dietă strictă fără gluten.

Dacă ai ACA, s-ar putea să ai nevoie de ajutor pentru sarcinile zilnice. Utensilele speciale pentru mâncare și dispozitivele adaptative, cum ar fi bastoanele sau ajutoarele pentru vorbire, pot fi utile. Fizioterapia, terapia logopedică și terapia ocupațională pot, de asemenea, să îmbunătățească simptomele.

Unii oameni consideră că anumite schimbări ale stilului de viață pot ameliora suplimentar simptomele. Acestea pot include schimbarea dietei sau administrarea de suplimente nutriționale.

Cum afectează ataxia cerebeloasă acută adulții?

Simptomele ACA la adulți sunt similare cu cele ale copiilor. La fel ca în cazul copiilor, tratarea ACA la adulți implică tratarea afecțiunii subiacente care a cauzat-o.

Deși multe dintre cauzele ACA la copii pot afecta și adulții, există unele condiții care sunt mai probabil să provoace ACA la adulți.

Toxinele, în special consumul excesiv de alcool, sunt una dintre cele mai frecvente cauze ale ACA la adulți. De asemenea, medicamentele precum antiepilepticele și chimioterapia sunt mai des asociate cu ACA la adulți.

Afecțiunile subiacente, cum ar fi HIV, scleroza multiplă (SM) și tulburările autoimune, pot crește riscul de ACA la adulți. Totuși, în multe cazuri, cauza ACA la adulți rămâne necunoscută.

Când diagnostichează ACA la adulți, medicii încearcă mai întâi să distingă ACA de alte tipuri de ataxii cerebeloase care apar mai lent. În timp ce ACA apare în câteva minute sau ore, alte forme de ataxie cerebeloasă pot dura zile sau chiar ani să se dezvolte.

Ataxiile cu o progresie mai lentă pot avea cauze diferite, cum ar fi predispozițiile genetice, și pot necesita tratamente diferite.

Ca adult, este mai probabil să ți se recomande imagistică cerebrală, cum ar fi un RMN, în timpul procesului de diagnostic. Această imagistică poate arăta anomalii care pot cauza ataxii cu o progresie mai lentă.

Ce alte afecțiuni sunt similare cu ataxia cerebeloasă acută?

ACA este caracterizată prin debut rapid — de la câteva minute la câteva ore. Există și alte forme de ataxie care au simptome similare, dar cauze diferite:

Ataxii subacute

Ataxiile subacute se dezvoltă pe parcursul mai multor zile sau săptămâni. Uneori, ataxiile subacute pot părea că apar brusc, dar, în realitate, s-au dezvoltat lent în timp.

Cauzele sunt adesea similare cu cele ale ACA, dar ataxiile subacute pot fi cauzate și de infecții rare, cum ar fi bolile prionice, boala Whipple și leucoencefalopatia multifocală progresivă (PML).

Ataxii progresive cronice

Ataxiile progresive cronice se dezvoltă și persistă pe parcursul mai multor luni sau ani. Acestea sunt adesea cauzate de afecțiuni ereditare.

Ataxiile progresive cronice pot fi, de asemenea, rezultatul unor tulburări mitocondriale sau neurodegenerative. Alte boli pot cauza sau imita aceste ataxii, cum ar fi migrena cu aură de trunchi cerebral, un sindrom rar în care ataxia însoțește migrena.

Ataxii congenitale

Ataxiile congenitale sunt prezente la naștere și sunt adesea permanente, deși unele pot fi tratate prin intervenție chirurgicală. Aceste ataxii sunt cauzate de anomalii structurale congenitale ale creierului.

Ce complicații sunt asociate cu ataxia cerebeloasă acută?

Simptomele ACA pot deveni permanente atunci când tulburarea este cauzată de un accident vascular cerebral, o infecție sau o hemoragie în cerebel.

Dacă ai ACA, există un risc mai mare de a dezvolta anxietate și depresie. Acest lucru este valabil mai ales dacă ai nevoie de ajutor pentru sarcinile zilnice sau dacă nu te poți deplasa singur.

Alăturarea unui grup de sprijin sau întâlnirile cu un consilier pot ajuta la gestionarea simptomelor și a provocărilor cu care te confrunți.

Este posibil să prevenim ataxia cerebeloasă acută?

Este dificil să previi ACA, dar poți reduce riscul copiilor tăi asigurându-te că primesc vaccinuri împotriva virusurilor care pot duce la ACA, cum ar fi varicela.

Ca adult, poți reduce riscul de ACA evitând consumul excesiv de alcool și alți factori toxici. Reducerea riscului de accident vascular cerebral prin exerciții fizice, menținerea unei greutăți sănătoase și controlul tensiunii arteriale și al colesterolului poate fi, de asemenea, utilă în prevenirea ACA.