Eclampsia în sarcină: riscuri, complicații și tratament

Eclampsia este o complicație critică a sarcinii. Fără intervenție medicală rapidă, tensiunea arterială foarte mare poate provoca convulsii sau comă. Această stare pune în pericol direct viața gravidei și a fătului.

Tulburările hipertensive afectează între 5% și 10% dintre sarcinile din întreaga lume. Una dintre cele mai periculoase forme este eclampsia, care reprezintă o formă severă de preeclampsie.

Deși îngrijirile medicale moderne au redus numărul cazurilor fatale, eclampsia rămâne o cauză majoră de complicații. Tratamentul implică oprirea convulsiilor, scăderea tensiunii și, de multe ori, o naștere înainte de termen.

Este eclampsia fatală?

Da, netratată rapid, eclampsia poate fi fatală atât pentru femeia însărcinată, cât și pentru bebeluș. Ea reprezintă o urgență medicală de grad zero.

La nivel global, se estimează că preeclampsia provoacă zeci de mii de decese materne anual. De asemenea, poate duce la pierderi de sarcină sau decese ale nou-născuților.

În România, monitorizarea prenatală atentă ajută la prevenirea acestei situații. Măsurarea tensiunii arteriale este gratuită la fiecare consult la medicul de familie și la medicul obstetrician. Acest control simplu permite depistarea timpurie a semnelor de pericol.

Care sunt complicațiile posibile ale eclampsiei?

Pentru a înțelege riscurile, este util să știi diferența dintre preeclampsie și eclampsie:

• Preeclampsia: Tensiune arterială mare (valori de la 140/90 mmHg în sus) și proteine în urină în a doua jumătate a sarcinii, dar fără convulsii.
• Eclampsia: Stadiul critic în care apar convulsiile sau coma la o gravidă cu preeclampsie.

Complicațiile severe pentru gravidă sau lăuză includ:

• afectare cerebrală sau edem cerebral (acumulare de lichid în creier);
• insuficiență renală sau afectare gravă a ficatului;
• hemoragii interne sau dezlipirea prematură a placentei;
• pierderea conștienței și comă.

Chiar și după naștere, femeile care au trecut prin eclampsie au un risc mai mare de formare a cheagurilor de sânge, accident vascular cerebral și afecțiuni cardiace. Eclampsia poate apărea și postpartum (după naștere), mai ales în primele 48 de ore și până la 6 săptămâni.

Poate eclampsia afecta copilul?

Eclampsia reduce fluxul de sânge și oxigen către placentă. Din această cauză, fătul primește mai puțini nutrienți și se poate dezvolta mai greu în uter.

Adesea, medicii trebuie să declanșeze o naștere prematură pentru a salva viața mamei și a bebelușului. În cazuri critice, eclampsia poate duce la decesul fătului.

Copiii născuți prematur din cauza complicațiilor hipertensive au nevoie de îngrijire prelungită la secția de terapie intensivă neonatală și pot avea un risc crescut pe termen lung pentru:

• dificultăți respiratorii și tulburări de dezvoltare;
• probleme de vedere sau de auz;
• complicații neurologice, cum ar fi paralizia cerebrală sau epilepsia.

Care sunt cauzele eclampsiei?

Cauza exactă nu este pe deplin elucidată. Mecanismul este legat de funcționarea anormală a vaselor de sânge din placentă, care afectează circulația sângelui către creierul mamei.

Riscul de a dezvolta eclampsie este mai mare în prezența următorilor factori:

• Factori de risc major: boli cronice de rinichi, istoric de preeclampsie în sarcini anterioare;
• Factori de risc moderat: prima sarcină, vârsta mamei de peste 40 de ani, obezitatea;
• sarcină multiplă (gemeni, tripleți);
• hipertensiune cronică (tensiune mare apărută înainte de sarcină);
• diabet non-gestațional (de tip 1 sau tip 2);
• boli autoimune, cum este lupusul.

Cum se tratează eclampsia?

Tratamentul pentru eclampsie se face exclusiv la spital, în secția de terapie intensivă și obstetrică.

Primul pas este oprirea convulsiilor și prevenirea crizelor noi. Medicamentul standard utilizat este sulfatul de magneziu, administrat intravenos. Pentru protejarea căilor respiratorii și asigurarea oxigenului, pacienta poate avea nevoie temporar de intubare.

Singurul tratament curativ definitiv rămâne nașterea bebelușului și scoaterea placentei. Momentul și tipul nașterii (pe cale vaginală sau prin cezariană de urgență) sunt decise de medicul obstetrician după stabilizarea funcțiilor vitale.

Monitorizarea tensiunii arteriale și administrarea tratamentului continuă obligatoriu și după naștere, până la revenirea valorilor la normal.

Poate fi prevenită eclampsia?

Cea mai sigură metodă de prevenire este depistarea la timp a preeclampsiei. Dacă semnele de alertă sunt tratate devreme, se previne apariția convulsiilor.

Respectă toate controalele prenatale stabilite de medicul de familie și de medicul ginecolog. Măsurarea tensiunii și analiza urinei (sumarul de urină) la fiecare vizită ajută la identificarea problemelor înainte ca tu să simți vreun simptom.

Dacă ai factori de risc cunoscuți, medicul îți poate recomanda tratamente profilactice încă din primul trimestru. Evitarea fumatului și a alcoolului este, de asemenea, esențială.

Care este prognosticul pentru persoanele cu eclampsie?

Dacă se intervine de urgență, majoritatea mamelor își revin complet după naștere. Totuși, este necesară o perioadă atentă de supraveghere medicală.

Tensiunea arterială poate necesita săptămâni pentru a reveni la normal. Pe termen lung, femeile care au avut eclampsie au un risc crescut de tensiune mare cronică și de afecțiuni ale inimii.

Dacă planifici o nouă sarcină în viitor, anunță medicul din timp despre istoricul tău, pentru a stabili un plan atent de prevenție.

Întrebări frecvente

Poate fi vindecată eclampsia?

Da. Singurul mod în care eclampsia se vindecă definitiv este finalizarea sarcinii prin nașterea bebelușului și eliminarea placentei, însoțită de tratament medicamentos de stabilizare.

Cât de frecventă este moartea din cauza eclampsiei?

În spitalele dotate cu secții moderne de obstetrică și terapie intensivă, decesul este rar datorită tratamentului rapid. Totuși, eclampsia rămâne o urgență medicală critică dacă nu se ajunge la spital imediat.

Când să suni la 112 și când să mergi la medic

Sună imediat la numărul unic de urgență 112 dacă o gravidă prezintă:

• convulsii, spasme musculare bruște sau pierderea stării de conștiență;
• durere de cap severă, bruscă, ce nu trece cu nimic;
• tulburări de vedere (vedere încețoșată, puncte luminoase sau pierderea vederii);
• durere acută în capul pieptului sau sub coaste, în partea dreaptă;
• respirație foarte grea sau umflarea bruscă a feței și a mâinilor.

Pentru controale de rutină, monitorizarea tensiunii și analizele periodice de urină, adresează-te regulat medicului tău de familie și medicului specialist obstetrician.