Retinopatia diabetică: diferențe între stadii și tratament

Pe scurt: Retinopatia diabetică este o afectare a vaselor de sânge din spatele ochiului provocată de diabet. Forma non-proliferativă (NPDR) este stadiul de început, când vasele se blochează și se umflă, în timp ce forma proliferativă (PDR) este stadiul avansat, când cresc vase anormale și fragile ce pot duce la pierderea vederii. Controlul glicemiei și controalele oftalmologice regulate sunt esențiale pentru a opri evoluția bolii.

Diabetul netratat poate afecta multe țesuturi din corp, inclusiv retina – stratul subțire de celule din fundul ochiului care detectează lumina. Afectarea retinei cauzată de diabet se numește retinopatie diabetică.

Mai jos poți afla mai multe despre aceste două stadii ale retinopatiei diabetice, simptomele lor, opțiunile de tratament și modul în care îți poți proteja vederea.

Stadiile retinopatiei diabetice proliferative și non-proliferative

Medicii au folosit diverse sisteme de clasificare de-a lungul timpului. Standardul de aur în cercetare este studiul Early Treatment of Diabetic Retinopathy Study (ETDRS), din care derivă clasificarea clinică folosită uzual de oftalmologi.

Stadializarea se face pe baza aspectului retinei la examinare:

• Retinopatie diabetică non-proliferativă (NPDR): este stadiul incipient și moderat. Se împarte clinic în trei grade: ușoară, moderată și severă. În acest stadiu, pereții vaselor mici de sânge se slăbesc și pot apărea mici dilatații (microanevrisme) sau mici scurgeri de lichid.
• Retinopatie diabetică proliferativă (PDR): este stadiul avansat al bolii. Lipsa de oxigen determină retina să producă vase de sânge noi și anormale (proces numit neovascularizație). Aceste vase sunt foarte fragile, sângerează ușor și formează țesut cicatricial.

Diferențe principale între stadii

Simptomele retinopatiei diabetice proliferative vs. non-proliferative

Modul în care se manifestă boala diferă în funcție de cât de mult au avansat leziunile retinei.

Simptomele retinopatiei diabetice non-proliferative

În stadiile incipiente de NPDR, este foarte probabil să nu ai niciun simptom vizibil. Tocmai de aceea controalele periodice sunt vitale.

Pe măsură ce boala avansează, vederea poate deveni încețoșată, mai ales dacă lichidul se acumulează în maculă (zona centrală a retinei). Simptomele pot include:

• Pete plutitoare sau puncte negre (floaters)
• Zone întunecate sau goluri în câmpul vizual
• Vedere slabă pe timp de noapte
• Dificultăți în perceperea contrastului culorilor
• Pete oarbe (scotoame)

Simptomele retinopatiei diabetice proliferative

Forma proliferativă provoacă aceleași simptome, dar de o intensitate mult mai mare. Riscul principal îl reprezintă complicațiile bruște cauzate de vasele de sânge nou formate:

• Hemoragia vitroasă: vasele fragile se rup și sângerează în gelul transparent din ochi (umoarea sticloasă). Aceasta poate bloca complet vederea dintr-o dată.
• Tracțiunea retiniană și dezlipirea de retină: țesutul cicatricial format trage de retină și o poate desprinde de pe fundul ochiului, cauzând pierderea permanentă a vederii dacă nu se intervine chirurgical de urgență.

Cauzele retinopatiei diabetice proliferative vs. non-proliferative

Retinopatia diabetică este cauzată de valorile crescute de zahăr în sânge (hiperglicemie cronică) la persoanele cu diabet. Glicemia crescută deteriorează în timp vasele mici de sânge care hrănesc retina și reduce fluxul sanguin.

Deși diabetul poate afecta vasele din întregul organism, retinopatia diabetică este cea mai frecventă complicație oculară a diabetului.

Când să consulți un medic

Dacă ai diabet, consultul oftalmologic periodic nu trebuie amânat, chiar dacă vezi perfect. Mergi la medicul de familie sau la medicul diabetolog pentru a primi un bilet de trimitere către un medic oftalmolog.

Când este urgență medicală: sună la 112 sau mergi imediat la o unitate de primiri urgențe (UPU) ori la cel mai apropiat spital de oftalmologie dacă ai:

• Pierderea bruscă a vederii la unul sau la ambii ochi
• Senzația că o „perdea neagră” sau o umbră coboară peste câmpul tău vizual
• Apariția bruscă a unei „ploi” de puncte negre sau flash-uri luminoase

Diagnosticarea retinopatiei diabetice proliferative vs. non-proliferative

Medicul oftalmolog va evalua istoricul tău medical și starea ochilor. Sunt importanți factori precum tipul de diabet, durata acestuia, tratamentele curente și prezența altor probleme, cum ar fi bolile renale sau tensiunea mare.

Pentru a stabili exact stadiul bolii, medicul poate efectua:

• Examenul de fund de ochi (fundoscopie): pupilele sunt dilatate cu picături pentru ca medicul să poată inspecta direct retina.
• Tomografie prin coerență optică (OCT): o scanare rapidă, nedureroasă, care arată în detaliu straturile retinei și depistează acumulările de lichid. Aceasta poate fi decontată prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) cu bilet de trimitere de la medicul de familie sau diabetolog, la clinicile aflate în contract.
• Angiografie OCT (OCT-A): o scanare modernă care vizualizează vasele fără substanță de contrast.
• Angiografie cu fluoresceină: presupune injectarea unei substanțe speciale de contrast în venă pentru a evidenția vasele care sângerează sau sunt blocate.

Cum sunt tratate retinopatia diabetică proliferativă și non-proliferativă?

Baza oricărui tratament este menținerea glicemiei, a tensiunii arteriale și a colesterolului în limite optime. Schimbările în stilul de viață și medicația recomandată de medicul diabetolog sunt fundamentale.

Deși mulți pacienți se întreabă dacă există picături eficiente pentru retinopatia diabetică, tratamentele standard vizează proceduri oftalmologice specializate și controlul glicemiei.

Află mai multe despre tratamentul diabetului de tip 2 de la medicul tău curant.

Tratamentele oftalmologice specifice recomandate de medic includ:

• Injecții intravitreene cu anti-VEGF: medicamente injectate direct în ochi care opresc creșterea vaselor anormale și reduc edemul macular.
• Fotocoagulare panretinală cu laser: aplicarea unor impulsuri laser pentru a reduce vasele de sânge anormale și a preveni sângerările masive.
• Vitrectomie: o operație prin care se îndepărtează umoarea sticloasă plină de sânge sau țesutul cicatricial care trage de retină.

Poți preveni retinopatia diabetică proliferativă sau non-proliferativă?

Poți reduce semnificativ riscul de complicații printr-un stil de viață echilibrat și prin măsuri care ajută la controlul glicemiei sau la prevenirea diabetului de tip 2, cum ar fi:

• Menținerea unei greutăți sănătoase
• Activitate fizică moderată în mod regulat (de exemplu, plimbări zilnice)
• Reducerea consumului de zaharuri adăugate și produse ultraprocesate
• O dietă bogată în legume proaspete, fibre și proteine slabe
• Renunțarea la fumat

Dacă vrei să afli mai multe despre cum poți gestiona această afecțiune, consultă ghidul nostru complet despre diabet: simptome, cauze și tratament.

Dacă ai deja diabet, cel mai important pas pentru a preveni pierderea vederii este monitorizarea oftalmologică periodică. Frecvența controalelor depinde de gravitatea modificărilor retinei, dar de regulă arată astfel:

• O dată pe an: dacă nu ai încă semne de retinopatie diabetică.
• La fiecare 6 luni: dacă ai retinopatie non-proliferativă ușoară sau moderată.
• La fiecare 3 luni (sau mai des): dacă ești în stadiul sever de NPDR ori în stadiul proliferativ (PDR), după indicația exactă a oftalmologului.

Concluzie

Retinopatia diabetică poate evolua tăcut de la forma non-proliferativă (stadiu incipient) la cea proliferativă, care poate amenința vederea. Diferența cheie este apariția vaselor anormale și fragile care pot sângera în ochi.

Menținerea glicemiei sub control, respectarea tratamentului prescris de diabetolog și vizita anuală la oftalmolog sunt pașii esențiali prin care îți poți proteja vederea pe termen lung.