Cum se tratează eclampsia în sarcină

Pe scurt: Eclampsia este o urgență medicală gravă în sarcină, caracterizată prin apariția convulsiilor sau a stării de comă pe fondul preeclampsiei. Tratamentul presupune stabilizarea mamei cu medicamente precum sulfatul de magneziu pentru oprirea crizelor, controlul tensiunii arteriale și nașterea bebelușului, adesea înainte de termen. Dacă apar semne de alarmă sau convulsii, se apelează imediat numărul unic de urgență 112.

Aproximativ 5% până la 7% dintre sarcini sunt afectate de preeclampsie, o afecțiune caracterizată prin hipertensiune arterială în timpul sarcinii (tensiune mare) și prezența de proteine în urină. Eclampsia este o formă rară, dar severă de agravare a preeclampsiei, care provoacă convulsii (crize asemănătoare celor de epilepsie) sau comă la femeile gravide.

Eclampsia pune viața în pericol atât pentru mamă, cât și pentru copil. Tratamentul medical trebuie inițiat fără întârziere într-o maternitate de specialitate, incluzând administrarea de tratamente specifice, monitorizare permanentă și declanșarea nașterii de urgență.

Cum gestionează medicii eclampsia?

Eclampsia apare cel mai des ca o agravare bruscă a preeclampsiei. Dacă ai semne de risc în timpul sarcinii, medicul de familie și medicul obstetrician-ginecolog vor stabili o monitorizare riguroasă:

• măsurarea frecventă a tensiunii arteriale;
• analiza urinei pentru detectarea proteinuriei (proteine în urină);
• analize de sânge pentru a evalua starea ficatului și a rinichilor;
• ecografii periodice pentru a verifica dezvoltarea bebelușului și fluxul de sânge prin placentă.

Medicul poate prescrie medicamente antihipertensive pentru a ține tensiunea sub control și a preveni complicații grave, cum ar fi accidentul vascular cerebral. Totuși, dacă apar convulsiile, eclampsia este instalată și tratamentul de urgență trebuie început pe loc.

În spital, tratamentul de primă linie pentru oprirea și prevenirea convulsiilor eclamptice este sulfatul de magneziu, administrat intravenos. Echipa medicală va asigura eliberarea căilor respiratorii și oxigenarea corectă a mamei. După oprirea crizei, monitorizarea continuă în secția de terapie intensivă pentru a evita reapariția crizelor.

Singurul tratament curativ definitiv pentru preeclampsie și eclampsie este nașterea bebelușului și eliminarea placentei. Momentul exact depinde de vârsta sarcinii și de stabilitatea mamei. Nașterea poate fi indusă sau se poate efectua o operație de cezariană de urgență.

Dacă sarcina a depășit 34 de săptămâni, nașterea este recomandată imediat ce mama a fost stabilizată prin medicație. La sarcinile sub 34 de săptămâni, medicii pot administra corticosteroizi mamei pentru a accelera maturarea plămânilor fătului, cu condiția ca starea gravidei să permită această scurtă așteptare.

Supravegherea medicală nu se încheie la naștere. Riscul de convulsii este ridicat în primele 48 de ore postpartum, motiv pentru care perfuzia cu sulfat de magneziu se menține adesea timp de 12 până la 24 de ore după naștere. De asemenea, preeclampsia se poate declanșa uneori pentru prima dată abia după naștere (preeclampsie postpartum).

Care sunt complicațiile posibile ale eclampsiei?

Eclampsia poate fi fatală atât pentru mamă, cât și pentru copil dacă nu se intervine la timp.

Pentru mamă, complicațiile pot include:

• insuficiență renală sau afectare severă a ficatului;
• hemoragii și dezlipire prematură de placentă;
• pierderea cunoștinței și comă;
• leziuni cerebrale sau edem pulmonar (lichid în plămâni).

Femeile care au trecut prin preeclampsie prezintă pe termen lung un risc mai mare pentru o formare a cheagurilor de sânge, tensiune cronică sau boli cardiovasculare.

Poate eclampsia să afecteze copilul?

Tulburările fluxului sanguin prin placentă afectează direct fătul. Eclampsia poate duce la încetinirea creșterii intrauterine sau la deces fetal. În cele mai multe situații, impune o naștere prematură, înainte ca organele micuțului să fie complet dezvoltate.

Prematuritatea extremă și lipsa prelungită de oxigen pot crește riscul de complicații pe termen lung la copil:

• dificultăți de respirație la naștere și spitalizare îndelungată la neonatologie;
• tulburări de dezvoltare sau de învățare;
• paralizie cerebrală sau tulburări neurologice;
• probleme de vedere sau de auz;
• risc crescut de boli cronice la vârsta adultă (hipertensiune, diabet).

Care este prognosticul pentru persoanele cu eclampsie?

Datorită monitorizării prenatale regulate și a intervențiilor rapide în maternități, riscul de deces cauzat de eclampsie a scăzut semnificativ. Cu toate acestea, recuperarea poate dura câteva săptămâni sau luni.

Dacă ai avut preeclampsie severă sau eclampsie, ai un risc mai ridicat să dezvolți aceeași problemă la o sarcină viitoare. De aceea, la o nouă sarcină este obligatoriu să fii monitorizată încă de la început de către un medic specialist în obstetrică-ginecologie.

Concluzie

Eclampsia este o urgență medicală rară, dar critică. Tratamentul implică administrarea de sulfat de magneziu pentru oprirea convulsiilor, scăderea tensiunii arteriale și nașterea bebelușului în condiții de siguranță.

Când să mergi la medic și când să suni la 112

Sună imediat la 112 sau cere cuiva să te ducă de urgență la cea mai apropiată maternitate dacă ești însărcinată sau ai născut recent și apar următoarele semne de alarmă:

• convulsii sau pierderi scurte de cunoștință (martorii trebuie să sune instantaneu la 112);
• durere de cap intensă, care nu cedează la paracetamol;
• tulburări de vedere (vedere încețoșată, puncte luminoase, pete negre sau sensibilitate bruscă la lumină);
• durere puternică în capul pieptului sau sub coaste în partea dreaptă;
• umflarea bruscă a feței, mâinilor sau picioarelor;
• dificultăți la respirație.

Mergi periodic la consultațiile prenatale la medicul de familie și la medicul ginecolog. Monitorizarea regulată a tensiunii arteriale și a sumarului de urină rămâne cea mai bună cale de a depista din timp riscul de complicații.