Pe scurt: Diabetul gestațional apare atunci când glicemia (zahărul din sânge) crește prea mult în timpul sarcinii. Fără un tratament adecvat, acesta poate provoca tensiune mare, preeclampsie, naștere prin cezariană sau greutate excesivă a bebelușului. Monitorizarea atentă împreună cu medicul tău menține sarcina în siguranță și previne complicațiile.
Poți dezvolta diabet gestațional în timpul sarcinii, chiar dacă nu ai avut niciodată diabet înainte. Monitorizarea atentă și tratamentul corect te ajută să eviți complicațiile, atât pentru tine, cât și pentru copil.
Această problemă apare când organismul nu produce sau nu folosește suficientă insulină (hormonul care reglează nivelul de glucoză). La nivel global, afecțiunea apare la 5% până la peste 20% dintre sarcini.
Screeningul standard se face între săptămânile 24 și 28 de sarcină. Medicul de familie sau medicul obstetrician-ginecolog îți va recomanda un test de toleranță la glucoză orală (TTGO, cu 75 g glucoză dizolvată în apă). În general, diabetul de sarcină nu dă semne evidente, în afară de sete mai mare și urinări mai dese.
Care sunt complicațiile diabetului gestațional?
Dacă ai diabet gestațional și glicemia nu rămâne în limite normale, pot apărea probleme de sănătate. O parte dintre acestea necesită îngrijire medicală atentă pentru a fi ținute sub control.
Hipertensiune arterială
Tensiunea mare este întâlnită mai des la gravidele cu diabet gestațional. De cele mai multe ori, creșterea valorilor este ușoară.
Totuși, unele femei dezvoltă hipertensiune severă. Aceasta este definită printr-o valoare sistolică de 160 mm Hg sau mai mare și/sau o valoare diastolică de cel puțin 110 mm Hg. O astfel de creștere crește riscul de preeclampsie, desprindere de placentă și naștere înainte de termen.
Preeclampsie
Preeclampsia este o complicație gravă legată de tensiunea arterială ridicată și afectarea organelor, în special a rinichilor și ficatului. Lăsată netratată, poate duce la convulsii (eclampsie) sau accident vascular cerebral.
De asemenea, poate declanșa sindromul HELLP, o urgență medicală rară care distruge globulele roșii și scade numărul de trombocite (celulele care ajută la coagularea sângelui). În cazurile severe, medicii pot decide declanșarea prematură a nașterii pentru a proteja viața mamei și a bebelușului.
Infecții ale tractului urinar (ITU)
Nivelul crescut de glucoză favorizează înmulțirea bacteriilor în căile urinare. Femeile cu diabet în sarcină fac mai ușor infecții urinare, motiv pentru care sumarul de urină și urocultura sunt repetate periodic.
Polihidramnios
Polihidramniosul înseamnă acumularea de lichid amniotic în exces în jurul bebelușului. Această situație poate duce la ruperea prematură a membranelor sau declanșarea travaliului înainte de termen.
Hipoglicemie
Dacă urmezi un tratament medicamentos sau faci insulină, poți avea momente de hipoglicemie (zahăr prea puțin în sânge). Semnele frecvente sunt tremurul, transpirațiile reci, amețelile și palpitațiile.
Risc crescut de cezariană
Excesul de glucoză din sângele matern ajunge la făt și îl face să crească mai mult decât în mod normal. Dacă bebelușul este foarte mare sau apar complicații de tensiune, obstetricianul poate recomanda nașterea prin operație cezariană.
Risc crescut de diabet de tip 2
În majoritatea cazurilor, glicemia revine la normal imediat după naștere. Totuși, aproximativ 50% dintre mamele cu istoric de diabet gestațional dezvoltă diabet de tip 2 mai târziu în viață.
Ghidurile medicale recomandă reevaluarea glicemiei la 4–12 săptămâni după naștere prin testul de toleranță la glucoză orală (TTGO). Ulterior, este recomandat un control la medicul de familie la fiecare 1–3 ani.
Poate diabetul gestațional afecta copilul?
Când glicemia mamei este mare, bebelușul produce mai multă insulină pentru a procesa surplusul de zahăr. Acest lucru favorizează depunerea de grăsime și o greutate mare la naștere (macrosomie fetală).
Iată o privire comparativă asupra principalelor riscuri:
| Riscuri posibile pentru mamă | Riscuri posibile pentru bebeluș |
|---|---|
| Tensiune arterială mărită și preeclampsie | Macrosomie (greutate mare, adesea peste 4 kg) |
| Exces de lichid amniotic (polihidramnios) | Traumatism la naștere (dificultate la scoaterea umerilor) |
| Necesitatea nașterii prin cezariană | Hipoglicemie neonatală imediat după naștere |
| Infecții urinare repetate | Icter neonatal pronunțat și dificultăți de respirație |
| Risc pe termen lung de diabet zaharat de tip 2 | Risc crescut de obezitate și diabet mai târziu în viață |
Care sunt factorii de risc pentru diabetul gestațional?
Orice femeie poate dezvolta această formă de diabet, însă probabilitatea este mai mare dacă prezinți anumiți factori:
- exces de greutate sau obezitate înainte de a rămâne însărcinată;
- istoric de diabet de tip 2 la părinți sau frați;
- sindromul ovarelor polichistice;
- vârsta peste 40 de ani la momentul sarcinii;
- istoric de diabet gestațional la o sarcină anterioară;
- nașterea anterioară a unui bebeluș de peste 4 kg.
Se poate preveni diabetul gestațional?
Dacă plănuiești o sarcină, menținerea unei greutăți sănătoase, mișcarea zilnică și o alimentație bogată în fibre și săracă în dulciuri concentrate scad considerabil riscul.
Pentru a menține valorile în limite normale, poți consulta o listă de alimente recomandate în diabetul gestațional adaptată nevoilor din sarcină.
Dacă ești deja însărcinată, nu este recomandat să ții diete restrictive pentru slăbit. Medicul obstetrician și medicul diabetolog te vor îndruma spre un aport caloric sigur, care să asigure dezvoltarea armonioasă a copilului.
Care este prognosticul pentru persoanele cu diabet gestațional?
Cu o gestionare corectă a alimentației și a glicemiei, ai toate șansele să duci la termen o sarcină sănătoasă și să ai un copil perfect sănătos. Complicațiile apar în special atunci când valorile glicemice rămân ridicate și nediagnosticate.
În România, monitorizarea este asigurată printr-o colaborare între medicul de familie, medicul obstetrician-ginecolog și medicul diabetolog. Discută cu medicul de familie pentru a primi bilet de trimitere decontat de CNAS către diabetologie dacă valorile glicemiei ies modificate.
Întrebări frecvente
Va fi copilul meu bine dacă am diabet gestațional?
Da, în marea majoritate a cazurilor. Dacă depistezi diabetul la timp prin teste pentru diabet gestațional și ții glicemia sub control, riscul de complicații pentru bebeluș devine foarte mic.
Pot avea o sarcină sănătoasă chiar dacă am diabet gestațional?
Cu siguranță. Respectarea meniului recomandat de diabetolog, monitorizarea glicemiei acasă cu un glucometru și controalele ecografice regulate îți oferă cele mai bune șanse pentru o sarcină normală.
Ce se întâmplă dacă sunt diagnosticată cu diabet gestațional?
Vei primi un aparat pentru măsurarea glicemiei și un plan nutrițional. În multe situații, dieta și plimbările ușoare după mese sunt suficiente. Dacă valorile rămân ridicate, medicul diabetolog poate prescrie insulină sau tratament adecvat sarcinii.
Când să mergi la medic
Mergi la medicul de familie sau la obstetrician la fiecare termen stabilit pentru analize și măsurarea tensiunii. Sună din timp dacă observi valori ale glicemiei peste recomandările primite.
Sună imediat la 112 sau mergi de urgență la UPU (Unitatea de Primiri Urgențe) dacă apar:
- durere de cap severă și bruscă, ce nu cedează la odihnă;
- tulburări de vedere (vedere încețoșată, puncte luminoase, pete întunecate);
- durere intensă în partea dreaptă superioară a abdomenului (sub coaste);
- umflarea bruscă a feței, mâinilor sau picioarelor;
- tensiune arterială egală sau mai mare de 160/110 mm Hg;
- scăderea vizibilă a mișcărilor bebelușului.
Concluzie
Diabetul gestațional este o afecțiune frecventă care poate fi gestionată cu succes. Alimentația echilibrată, testarea periodică și sprijinul echipei medicale te protejează atât pe tine, cât și pe bebelușul tău.
