Guta și boala de rinichi: cum se influențează reciproc

Pe scurt: Guta și boala cronică de rinichi sunt strâns legate și se agravează reciproc. Rinichii afectați nu mai pot elimina eficient acidul uric, ducând la crize dureroase de gută, în timp ce cristalele de urat pot deteriora în timp țesutul renal. Gestionarea corectă presupune tratament prescris de medic, ajustarea dietei și evitarea strictă a automedicației cu antiinflamatoare clasice, care pot distruge rinichii.

Guta este un tip de artrită inflamatorie care provoacă episoade neașteptate de umflare și durere severă la nivelul articulațiilor. Boala renală și guta apar frecvent împreună și își pot grăbi reciproc evoluția.

Guta este o consecință a hiperuricemiei (nivel crescut de acid uric în sânge). Acidul uric rezultă din descompunerea purinelor, substanțe prezente în mod natural în corp și în anumite alimente.

Rinichii bolnavi nu mai reușesc să filtreze eficient acidul uric, crescând riscul de depunere a cristalelor în articulații. Relația este însă cu dublu sens: persoanele cu gută prezintă la rândul lor o probabilitate mai ridicată de a dezvolta afecțiuni renale în timp.

Poate guta cauza boală renală?

Guta și boala cronică de rinichi coexistă în multe cazuri.

Cercetările arată că un nivel cronic ridicat de acid uric poate contribui la inflamație și leziuni la nivelul nefronilor (unitățile de filtrare ale rinichiului). Totuși, mecanismele exacte sunt încă cercetate intens de specialiști.

Conexiunea dintre cele două afecțiuni este favorizată și de factori de risc comuni:

• hipertensiunea arterială (tensiune mare)
• diabetul zaharat
• obezitatea
• utilizarea frecventă de antiinflamatoare nesteroidiene (AINS, precum ibuprofenul)

Guta reprezintă cea mai vizibilă complicație a hiperuricemiei, însă nu toate persoanele cu valori mari ale acidului uric ajung să aibă crize articulare.

Un studiu din 2018 a arătat că persoanele diagnosticate cu gută au un risc de 1,78 ori mai mare de a dezvolta boală cronică de rinichi în stadiul 3 sau mai sever, comparativ cu cei fără această suferință articulară. Stadiul 3 presupune o reducere moderată spre severă a capacității de filtrare a rinichilor.

Poate boala renală duce la gută?

Guta se instalează atunci când organismul:

• produce o cantitate prea mare de acid uric
• nu reușește să elimine o cantitate suficientă
• îmbină ambele mecanisme

Eliminarea deficitară a acidului uric prin urină este cauza principală în aproximativ 90% din cazurile de hiperuricemie.

Aproximativ două treimi din cantitatea zilnică de acid uric este excretată net de rinichi prin urină. Restul de o treime este eliminat prin tractul digestiv.

Dacă rinichii își pierd din capacitatea funcțională, filtrarea scade treptat, iar acidul uric se acumulează în sânge și precipită sub formă de cristale ascuțite în articulații.

Care sunt simptomele gutei?

Cel mai frecvent simptom este durerea articulară bruscă și intensă. Zona devine roșie, caldă la atingere și foarte sensibilă.

Foarte des, primul semn este o durere în degetul mare de la picior (cunoscută medical ca podagră). Crizele apar frecvent pe timpul nopții, trezind bolnavul din somn din cauza intensității.

În mod obișnuit, un atac afectează o singură articulație la debut. Fără tratament, inflamația acută se ameliorează treptat în decurs de 1 până la 2 săptămâni, dar episoadele tind să se repete dacă acidul uric rămâne ridicat.

Care sunt simptomele bolii renale?

În stadiile inițiale, boala de rinichi este silențioasă. Organismul compensează pierderea treptată de funcție fără să apară semne evidente.

Pe măsură ce afectarea avansează, pot apărea semne de avertizare:

• scădere neintenționată în greutate și lipsa poftei de mâncare
• umflarea gleznelor, a picioarelor sau a feței (edeme)
• respirație îngreunată sau scurtată
• oboseală persistentă și lipsă de energie
• urină cu sânge sau urină spumoasă
• modificări în frecvența urinării, mai ales noaptea
• mâncărimi supărătoare ale pielii (prurit)
• crampe musculare, greață sau dureri de cap
• disfuncție erectilă la bărbați

Tratamentul gutei și al bolii renale

Dacă suferi de ambele afecțiuni, schema terapeutică trebuie gândită cu mare atenție între medicul de familie, medicul nefrolog (specialist în rinichi) și medicul reumatolog.

Tratamentul bolii renale

Boala cronică de rinichi nu se poate vindeca complet, dar ritmul ei de progresie poate fi încetinit semnificativ:

• ajustarea alimentației, în special reducerea cantității de sare
• medicamente pentru ținerea sub control a tensiunii arteriale și a glicemiei
• dializă (curățarea sângelui cu ajutorul unui aparat) în stadiile avansate de insuficiență renală
• transplant de rinichi

Află mai multe despre etapele de tratament pentru boala cronică de rinichi.

Tratamentul gutei

Tratamentul urmărește oprirea durerii în criză, prevenirea altor atacuri și protejarea articulațiilor și a rinichilor pe termen lung.

Atenție la calmante: Medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene (AINS, precum ibuprofenul, ketoprofenul sau diclofenacul) sunt contraindicate sau strict limitate dacă rinichii tăi sunt deja afectați. Administrarea lor fără avizul nefrologului poate provoca insuficiență renală acută.

Medicul îți poate prescrie soluții adaptate funcției tale renale:

• colchicină (medicament eliberat cu rețetă, a cărui doză trebuie calculată strict în funcție de filtrarea rinichilor)
• corticosteroizi (pentru a reduce inflamația fără a agresa direct rinichiul)
• inhibitori de xantin oxidază (medicamente care blochează producerea de acid uric)
• agenți uricozurici (care stimulează eliminarea prin urină, indicați doar dacă rinichii permit)
• uricază (o enzimă utilizată în cazuri speciale pentru dizolvarea depozitelor masive de acid uric)

Regimul alimentar pentru gută și boala renală

Alimentația corectă protejează atât articulațiile, cât și funcția reziduală a rinichilor.

Descoperă cum să vă curățați rinichii în mod natural cu alimente și plante medicinale pentru a sprijini funcția excretorie a organismului.

Câteva reguli de bază includ mâncarea gătită în casă, reducerea sării din bucătărie și consumul de apă conform recomandării medicului curant.

Alimente de evitat în gută și boala renală

Dacă nivelul de acid uric este crescut, este esențial să limitezi alimentele dense în purine. Iată cum poți alege mai ușor:

Întrebări frecvente despre gută și boala renală

Înseamnă guta că rinichii mei nu mai funcționează?

Nu neapărat. Guta apare frecvent și la persoane cu o funcție renală normală. Totuși, un diagnostic de gută este un motiv întemeiat pentru a-ți verifica analizele de sânge (creatinina, ureea) și sumarul de urină.

Cum poți reduce nivelul de acid uric în rinichi?

Scăderea acidului uric se realizează prin dietă săracă în purine, hidratare adecvată și tratament medicamentos recomandat de medic. Nu începe tratamente după ureche.

Când să mergi la medic

Pentru investigații și stabilirea diagnosticului, primul pas este să mergi la medicul de familie. Acesta îți va elibera bilete de trimitere către medicul nefrolog sau reumatolog pentru investigații detaliate.

Programează un consult dacă observi dureri articulare nocturne intense, umflarea repetată a picioarelor sau oboseală fără motiv clar.

Când este o urgență (sună la 112 sau mergi la UPU):

• febră mare, frisoane și o articulație foarte fierbinte și roșie (poate fi o artrită septică, o infecție articulară severă)
• oprirea bruscă a urinării (anurie) sau scăderea bruscă a cantității de urină
• dificultăți severe de respirație apărute rapid, asociate cu umflarea accentuată a picioarelor

Concluzie

Guta și afectarea rinichilor sunt două fațete ale aceleiași probleme legate de filtrarea acidului uric. Prin controale periodice, investigații de rutină și respectarea tratamentului prescris, poți preveni distrugerea articulațiilor și poți încetini afectarea rinichilor.