O tumoare cerebrală este o masă de celule anormale în creier. Tumorile pot fi canceroase (maligne) sau noncanceroase (benigne). Totuși, ambele pot fi potențial amenințătoare pentru viață.
Craniul tău, care protejează creierul, este foarte rigid. Orice creștere în acest spațiu restrâns poate cauza probleme.
Atunci când tumorile benigne sau maligne cresc, ele pot crește presiunea din interiorul craniului. Acest lucru poate cauza leziuni cerebrale și poate fi o amenințare pentru viață.
Tumorile cerebrale sunt clasificate în două categorii:
Cuprins:
Deși tumorile cerebrale benigne pot cauza probleme grave, ele nu sunt canceroase, ceea ce înseamnă că cresc lent și, de obicei, nu se răspândesc la alte țesuturi.
Acestea au, de obicei, margini mai bine definite, ceea ce le face mai ușor de îndepărtat chirurgical, și, în general, nu revin după îndepărtare.
Pe de altă parte, tumorile cerebrale maligne sunt canceroase, cresc rapid și se pot răspândi în alte părți ale creierului sau sistemului nervos central, ceea ce poate cauza complicații care pun viața în pericol.
Tumorile cerebrale primare își au originea în creier. Ele se pot dezvolta din:
Tumorile primare pot fi benigne sau canceroase. La adulți, cele mai comune tipuri de tumori cerebrale sunt gliomurile și meningioamele.
Gliomurile sunt tumori care se dezvoltă din celulele gliale. Aceste celule, în mod normal:
Gliomurile pot să se dezvolte din diferite tipuri de celule gliale.
Tipurile de tumori care se formează în celulele gliale includ:
Alte tipuri de tumori cerebrale primare includ:
Meningioamele sunt diagnosticate mai frecvent la femei decât la bărbați, conform unui studiu care a analizat participanți de gen feminin și masculin.
Schwanoamele apar în mod egal la bărbați și femei. Aceste tumori sunt de obicei benigne, dar pot cauza complicații din cauza dimensiunii și localizării lor. Meningioamele și schwanoamele canceroase sunt rare, dar pot fi foarte agresive.
Tumorile cerebrale secundare reprezintă majoritatea cancerelor cerebrale. Ele încep într-o altă parte a corpului și se răspândesc (metastazează) la creier. Următoarele tipuri de cancer pot metastaza la creier:
Tumorile cerebrale secundare sunt întotdeauna maligne. Tumorile benigne nu se răspândesc de la o parte a corpului la alta.
Factorii de risc pentru tumorile cerebrale includ:
Doar aproximativ 5-10% din toate cancerele sunt moștenite genetic. Este rar ca o tumoare cerebrală să fie ereditară. Discută cu medicul tău dacă mai multe persoane din familia ta au fost diagnosticate cu o tumoare cerebrală. Medicul îți poate recomanda un consilier genetic.
Riscul pentru majoritatea tipurilor de tumori cerebrale crește odată cu înaintarea în vârstă.
Expunerea la anumite substanțe chimice, cum ar fi cele din mediul de lucru, poate crește riscul de cancer cerebral. Institutul Național pentru Siguranță și Sănătate Ocupațională păstrează o listă de substanțe chimice potențial cancerigene din locurile de muncă.
Persoanele expuse la radiații ionizante prezintă un risc crescut de tumori cerebrale. Poți fi expus la radiații ionizante prin terapii de cancer cu radiații în doze mari. De asemenea, radiațiile din incidente nucleare, cum ar fi cele de la Fukushima și Cernobîl, pot reprezenta o sursă de expunere.
Conform unei recenzii din 2016 publicată în *Cancer Medicine*, istoricul de varicelă din copilărie este asociat cu un risc cu 21% mai mic de a dezvolta gliom.
Simptomele tumorilor cerebrale depind de localizarea și dimensiunea tumorii. Unele tumori cauzează daune directe prin invadarea țesutului cerebral, iar altele cauzează presiune asupra țesutului cerebral înconjurător.
Vei observa simptome atunci când o tumoare în creștere exercită presiune asupra țesutului cerebral.
Durerile de cap sunt un simptom comun al unei tumori cerebrale. Poți experimenta dureri de cap care:
De asemenea, poți avea următoarele simptome:
Alte simptome comune includ:
Următoarele simptome pot apărea în cazul tumorilor hipofizare:
Diagnosticul unei tumori cerebrale începe cu un examen fizic și o analiză a istoricului medical.
Examenul fizic include un control neurologic detaliat. Medicul va efectua un test pentru a verifica dacă nervii cranieni funcționează corect. Aceștia sunt nervii care își au originea în creier.
Medicul va examina ochii folosind un oftalmoscop, un instrument care proiectează lumină prin pupile pe retină.
Acest lucru îi permite medicului să verifice reacția pupilelor la lumină și să observe dacă există umflături ale nervului optic. Atunci când presiunea din interiorul craniului crește, pot apărea modificări la nivelul nervului optic.
Medicul poate, de asemenea, să evalueze:
După terminarea examenului fizic, medicul poate recomanda teste suplimentare, cum ar fi:
Scanările CT permit medicului să obțină imagini mai detaliate ale corpului decât cu un aparat de raze X. Acest lucru se poate face cu sau fără substanță de contrast.
Contrastul este obținut în timpul unei scanări CT a capului prin utilizarea unui colorant special care ajută medicii să vadă mai clar anumite structuri, cum ar fi vasele de sânge.
În cazul unui RMN al capului, poate fi utilizat un colorant special pentru a ajuta medicul să detecteze tumorile. Spre deosebire de scanarea CT, RMN-ul nu folosește radiații și oferă imagini mult mai detaliate ale structurilor creierului.
Această procedură utilizează un colorant care este injectat într-o arteră, de obicei în zona inghinală. Colorantul călătorește către arterele din creier, permițând medicului să observe alimentarea cu sânge a tumorilor. Aceste informații sunt utile în timpul intervenției chirurgicale.
Tumorile cerebrale pot cauza fisuri sau fracturi în oasele craniului, iar anumite radiografii pot arăta dacă acest lucru s-a întâmplat. De asemenea, aceste radiografii pot detecta depozite de calciu, care uneori se găsesc într-o tumoare. Depozitele de calciu pot fi prezente în sânge dacă cancerul s-a răspândit la oase.
În timpul unei biopsii, se prelevează o mică parte din tumoră. Un specialist numit neuropatolog o examinează. Biopsia determină dacă celulele tumorale sunt benigne sau maligne. De asemenea, identifică dacă cancerul a început în creier sau în altă parte a corpului.
Tratamentul unei tumori cerebrale depinde de:
Cel mai frecvent tratament pentru tumorile cerebrale maligne este intervenția chirurgicală. Scopul este de a elimina cât mai mult din cancer fără a afecta părțile sănătoase ale creierului.
În timp ce localizarea unor tumori permite o îndepărtare sigură, alte tumori pot fi situate în zone care limitează cât de mult poate fi îndepărtat. Chiar și îndepărtarea parțială a cancerului cerebral poate fi benefică.
Riscurile intervenției chirurgicale cerebrale includ infecțiile și sângerările. Tumorile benigne care sunt periculoase clinic sunt, de asemenea, îndepărtate chirurgical. Tumorile cerebrale metastatice sunt tratate conform ghidurilor pentru tipul de cancer primar.
Chirurgia poate fi combinată cu alte tratamente, cum ar fi radioterapia și chimioterapia.
Terapia fizică, terapia ocupațională și terapia pentru vorbire te pot ajuta să te recuperezi după neurochirurgie.
Dacă ai primit un diagnostic de tumoră cerebrală, există mai multe întrebări pe care le poți adresa echipei de îngrijire înainte, în timpul și după tratament.
Iată câteva întrebări pe care ar trebui să le iei în considerare:
Tratamentul pentru tumorile cerebrale benigne este adesea de succes și este posibilă o recuperare completă.
Totuși, perspectiva pentru o tumoră cerebrală poate depinde de mai mulți factori, inclusiv:
Solicitarea unui tratament timpuriu poate preveni complicațiile care pot apărea pe măsură ce o tumoare crește și pune presiune pe craniu și țesutul cerebral. De asemenea, poate ajuta la prevenirea răspândirii tumorilor maligne către alte țesuturi din creier.
Medicul tău poate ajuta la determinarea celui mai bun curs de tratament pentru a preveni complicațiile și a gestiona orice simptome pe care le-ai putea experimenta.
Medicul neurolog ți-a confirmat că acele pete albe apărute pe imaginile RMN (rezonanță magnetică) indică…
Cancerul este o afecțiune în care unele celule din corp suferă modificări anormale, începând să…
Ai primit o trimitere la medicul reumatolog pentru artrită psoriazică. Probabil știi deja cât de…
Nu, nu trebuie să-ți faci griji că îi vei răni sentimentele. Îmi amintesc foarte clar…
Deși dovezile medicale sunt împărțite, este clar că relația dintre consumul de alcool și ulcerul…
Felicitări! Ai ajuns la jumătatea sarcinii. După câteva luni pline de grețuri, oboseală și emoții,…