Tot ce trebuie să știi despre insuficiența renală acută

Idei principale

• Insuficiența renală acută apare atunci când rinichii își pierd brusc capacitatea de a filtra deșeurile din sânge, ceea ce poate duce la acumularea periculoasă de lichide, electroliți și toxine în organism.
• Riscul este mai ridicat la persoanele în vârstă și la cele care suferă deja de alte afecțiuni, precum boli de rinichi, diabet, hipertensiune arterială, boli de ficat, insuficiență cardiacă sau obezitate severă.
• Tratamentul are ca scop restabilirea funcției renale prin modificări ale dietei, medicamente (cum ar fi antibiotice sau diuretice) și, în unele cazuri, dializă temporară pentru a elimina toxinele și excesul de lichide.

Insuficiența renală acută se produce atunci când rinichii își pierd brusc capacitatea de a filtra sărurile în exces, lichidele și substanțele reziduale (toxinele) din sânge. Această filtrare este rolul principal al rinichilor tăi. Când aceștia nu mai funcționează corect, lichidele și deșeurile se pot acumula rapid în corp, ajungând la niveluri periculoase.

Insuficiența renală acută poate pune viața în pericol și necesită tratament medical de urgență.

Care sunt cauzele insuficienței renale acute?

Această problemă medicală poate apărea din mai multe motive. Printre cele mai frecvente se numără:

• necroza tubulară acută (afectarea tubilor renali)
• deshidratarea severă sau instalată brusc
• leziunile renale provocate de substanțe toxice sau anumite medicamente
• bolile renale autoimune, cum ar fi sindromul nefritic acut și nefrita interstițială
• blocarea căilor urinare (obstrucția tractului urinar)

Scăderea fluxului de sânge către rinichi le poate provoca leziuni severe. Următoarele situații pot reduce circulația sângelui către rinichi:

• tensiunea arterială foarte scăzută (hipotensiune)
• arsurile grave
• deshidratarea
• hemoragiile masive (pierderile mari de sânge)
• traumatismele sau leziunile fizice majore
• șocul septic (o reacție severă a corpului la o infecție)
• bolile grave de natură sistemică
• intervențiile chirurgicale complexe

Anumite infecții, cum sunt septicemia și pielonefrita acută (infecția rinichiului), pot afecta direct țesutul renal.

De asemenea, unele complicații apărute în timpul sarcinii pot afecta rinichii, cum ar fi placenta praevia sau dezlipirea prematură de placentă.

Care sunt factorii de risc?

Riscul de a dezvolta insuficiență renală acută este mai mare dacă ai peste 65 de ani sau dacă suferi de afecțiuni cronice precum:

• boli de rinichi preexistente
• boli hepatice (ale ficatului)
• diabet, în special dacă valorile glicemiei nu sunt bine ținute sub control
• hipertensiune arterială (tensiune mare)
• insuficiență cardiacă
• obezitate severă

Dacă ești internat la terapie intensivă (ATI), riscul este deosebit de ridicat. De asemenea, operațiile pe inimă, intervențiile chirurgicale abdominale sau transplantul de măduvă osoasă pot crește această probabilitate.

Care sunt simptomele insuficienței renale acute?

Simptomele pot varia de la o persoană la alta și pot include:

• scaune cu sânge
• respirație urât mirositoare (cu miros specific de amoniac)
• mișcări lente, senzație de lentoare și letargie
• umflarea corpului (edeme) din cauza retenției de apă, mai ales la picioare și glezne
• stare de oboseală accentuată
• dureri în zona lombară sau pe flancuri (între coaste și șolduri)
• tremur al mâinilor
• vânătăi care apar foarte ușor
• confuzie, schimbări de dispoziție sau de comportament (mai ales la persoanele în vârstă)
• scăderea poftei de mâncare
• amorțeală sau sensibilitate redusă, în special la nivelul mâinilor sau picioarelor
• sângerări care se opresc greu
• convulsii
• greață și vărsături
• tensiune arterială crescută
• un gust metalic în gură

Cum se diagnostichează insuficiența renală acută?

Dacă ai insuficiență renală acută, este posibil să prezinți umflături pe tot corpul, cauzate de retenția de lichide.

La consult, medicul poate asculta plămânii cu stetoscopul și poate auzi zgomote specifice (raluri), semn că excesul de lichid a început să se acumuleze și în plămâni.

Analizele de laborator pot indica valori anormale, modificate brusc față de valorile de bază. Printre investigațiile recomandate se numără:

• ureea serică (sau azotul ureic din sânge)
• potasiul seric
• sodiul seric
• rata estimată de filtrare glomerulară (eGFR)
• sumarul de urină
• clearance-ul de creatinină
• creatinina serică

Ecografia abdominală este adesea folosită pentru a evalua starea rinichilor. În plus, radiografia, tomografia computerizată (CT) sau RMN-ul abdominal îl pot ajuta pe medic să vadă dacă există un blocaj la nivelul căilor urinare.

Alte analize de sânge pot ajuta la identificarea cauzei exacte care a declanșat afectarea renală.

Cum se tratează insuficiența renală acută?

Tratamentul depinde direct de cauza care a provocat blocajul renal. Obiectivul principal este restabilirea funcției normale a rinichilor și prevenirea acumulării de lichide și toxine în timp ce aceștia își revin. În majoritatea cazurilor, evaluarea și tratamentul sunt coordonate de un medic nefrolog (specialist în boli renale).

Alimentația și regimul hidric

Medicul îți va recomanda restricționarea cantității de lichide și o dietă strict adaptată. Acest lucru ajută la reducerea acumulării de deșeuri pe care rinichii nu le mai pot elimina. În general, se recomandă un regim bogat în carbohidrați și sărac în proteine, sare și potasiu.

Medicamente

Medicul îți poate prescrie antibiotice pentru a preveni sau trata eventualele infecții. Diureticele pot ajuta rinichii să elimine excesul de apă. De asemenea, medicamente precum preparatele pe bază de calciu sau insulina pot fi utilizate pentru a împiedica creșterea periculoasă a potasiului din sânge.

Dializa

În unele cazuri poate fi nevoie de dializă, însă de cele mai multe ori aceasta este o măsură temporară. Dializa presupune redirecționarea sângelui către un aparat care filtrează toxinele și excesul de lichide, după care sângele curățat este reintrodus în corp. Dacă nivelul de potasiu este periculos de ridicat, dializa îți poate salva viața.

Dializa devine necesară și dacă apar stări de confuzie, dacă nu mai urinezi deloc sau dacă se instalează o inflamație a membranei inimii (pericardită). Aceasta ajută la curățarea rapidă a produșilor reziduali din organism.

Dacă insuficiența renală a apărut din cauza unui blocaj pe căile urinare, poate fi necesară montarea unei sonde pentru a ajuta la evacuarea urinei. Dacă obstacolul se află mai sus în aparatul urinar, un medic urolog va efectua o procedură specifică pentru a debloca zona.

Ce complicații pot apărea?

Printre posibilele complicații ale insuficienței renale acute se numără:

• insuficiența renală cronică (deteriorarea de lungă durată a funcției renale)
• afectarea inimii
• afectarea sistemului nervos
• boala renală în stadiu terminal
• tensiunea arterială crescută persistentă

Care este evoluția pe termen lung?

Insuficiența renală acută este o afecțiune gravă, care poate pune viața în pericol și poate evolua uneori spre o boală cronică de rinichi. Riscul de complicații majore este mai mare atunci când insuficiența apare pe fondul unei infecții severe, al unui traumatism sau după intervenții chirurgicale majore.

Cu un tratament prompt și corect, șansele de recuperare sunt însă foarte bune. Dacă observi simptome îngrijorătoare, solicită imediat ajutor medical și discută deschis cu medicul tău despre pașii necesari pentru o recuperare completă.