Testul de difuziune pulmonară: scop, procedură și rezultate

Ce este testul de difuziune pulmonară?

Există multe afecțiuni care pot afecta plămânii, de la astm la boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC). Respirația șuierătoare sau dificultatea de a respira pot fi semne că plămânii nu funcționează corect. Dacă prezinți simptome de probleme pulmonare, medicul îți poate recomanda teste pentru a evalua funcția pulmonară.

Unul dintre aceste teste este testul de difuziune pulmonară. Acesta evaluează modul în care plămânii procesează aerul. Împreună cu alte teste, ajută medicul să determine dacă sistemul respirator funcționează corect și eficient. Acest test mai este cunoscut și sub denumirea de test de capacitate de difuziune a plămânilor pentru monoxid de carbon (DLCO).

Ce este difuziunea pulmonară?

Testul de difuziune pulmonară măsoară cât de bine permit plămânii trecerea oxigenului și dioxidului de carbon în și din sânge. Acest proces se numește difuziune.

Când respiri, inhalezi aer bogat în oxigen prin nas și gură. Aerul călătorește prin trahee și ajunge în plămâni. Apoi, trece printr-o rețea de tuburi mai mici numite bronhiole, până ajunge în niște saci mici numiți alveole.

Din alveole, oxigenul intră în sângele din vasele de sânge din apropiere, într-un proces numit difuziune a oxigenului. Sângele oxigenat transportă oxigenul în tot corpul.

Un alt tip de difuziune apare când sângele aduce dioxid de carbon înapoi la plămâni. Dioxidul de carbon trece din sânge în alveole și este eliminat prin expirație. Acest proces se numește difuziune a dioxidului de carbon.

Testul de difuziune pulmonară analizează atât difuziunea oxigenului, cât și a dioxidului de carbon.

Care este scopul testului de difuziune pulmonară?

Medicii folosesc testul de difuziune pulmonară pentru a evalua pacienții cu boli pulmonare sau pentru a diagnostica aceste boli. O evaluare și un diagnostic corect sunt esențiale pentru alegerea tratamentului potrivit.

Dacă ai simptome de boală pulmonară, testul de difuziune poate arăta cât de bine funcționează plămânii. De asemenea, dacă urmezi un tratament pentru o afecțiune pulmonară, medicul poate recomanda acest test periodic pentru a monitoriza evoluția bolii și eficiența tratamentului.

Cum trebuie să mă pregătesc pentru testul de difuziune pulmonară?

Înainte de test, medicul îți poate recomanda să urmezi anumite instrucțiuni pentru pregătire, cum ar fi:

• evitarea utilizării bronhodilatatoarelor sau a altor medicamente inhalate înainte de test
• evitarea consumului unei mese abundente înainte de test
• evitarea fumatului cu câteva ore înainte de test

Ce se întâmplă în timpul testului de difuziune pulmonară?

În general, testul de difuziune pulmonară implică următorii pași:

• Ți se va pune o piesă de gură, care se va fixa bine pentru a preveni scurgerile de aer. Medicul îți va pune cleme pe nas pentru a împiedica respirația pe nări.
• Vei inspira o gură de aer. Acest aer va conține o cantitate foarte mică și sigură de monoxid de carbon.
• Vei ține aerul în plămâni timp de aproximativ 10 secunde.
• Vei expira rapid aerul pe care l-ai ținut în plămâni.
• Aerul expirat va fi colectat și analizat.

Există riscuri asociate testului de difuziune pulmonară?

Testul de difuziune pulmonară este o procedură foarte sigură și simplă. Nu implică riscuri serioase. Este un test rapid și, pentru majoritatea oamenilor, nu provoacă durere sau disconfort semnificativ.

Cel mai probabil, nu vei avea efecte secundare după test.

Ce înseamnă rezultatele testului meu?

Testul analizează cantitatea de gaz inhalată și cantitatea prezentă în aerul expirat. De obicei, laboratorul folosește monoxid de carbon sau un alt gaz „tracer” pentru a evalua capacitatea plămânilor de a difuza gazele.

Laboratorul va analiza două aspecte:

• Cantitatea de monoxid de carbon pe care ai inhalat-o.
• Cantitatea de monoxid de carbon pe care ai expirat-o.

Dacă există o diferență mare între cele două valori, înseamnă că o cantitate semnificativă de gaz a fost absorbită de plămâni și a trecut în sânge, ceea ce indică o funcție pulmonară bună. Dacă cele două valori sunt apropiate, înseamnă că plămânii tăi au o capacitate limitată de difuziune.

Rezultatele testului pot varia, iar ceea ce este considerat „normal” diferă de la persoană la persoană. Medicul tău va analiza mai mulți factori pentru a interpreta corect rezultatele, inclusiv:

• Dacă ai emfizem pulmonar.
• Dacă ești bărbat sau femeie.
• Vârsta ta.
• Rasa ta.
• Înălțimea ta.
• Cantitatea de hemoglobină din sânge.

În general, medicul va compara cantitatea de monoxid de carbon pe care ar trebui să o expiri cu cea pe care ai expirat-o efectiv.

Dacă expiri între 75% și 140% din valoarea estimată, rezultatele testului pot fi considerate normale. Dacă expiri între 60% și 79%, funcția pulmonară poate fi ușor redusă. Un rezultat sub 40% indică o reducere severă a funcției pulmonare, iar un rezultat sub 30% te poate face eligibil pentru beneficii de dizabilitate prin sistemul de securitate socială.

Ce cauzează rezultate anormale?

Dacă medicul constată că plămânii tăi nu difuzează gazele la un nivel optim, pot exista mai multe cauze. Următoarele afecțiuni pot duce la rezultate anormale:

• Astm bronșic.
• Emfizem pulmonar.
• Hipertensiune pulmonară (presiune ridicată în arterele plămânilor).
• Sarcoidoză (inflamație a plămânilor).
• Pierderea țesutului pulmonar sau cicatrizare severă.
• Obstrucția unei căi respiratorii de către un corp străin.
• Probleme cu circulația sângelui în artere.
• Embolie pulmonară (blocarea unei artere din plămâni).
• Hemoragie pulmonară.

Ce alte teste de funcție pulmonară ar putea fi efectuate?

Dacă medicul suspectează că plămânii tăi nu funcționează corect, îți poate recomanda mai multe teste pe lângă testul de difuziune pulmonară. Un astfel de test este spirometria, care măsoară cantitatea de aer pe care o inspiri și viteza cu care poți expira.

Un alt test, măsurarea volumului pulmonar, determină dimensiunea și capacitatea plămânilor. Acesta este cunoscut și sub numele de test de pletismografie pulmonară.

Rezultatele combinate ale acestor teste pot ajuta medicul să identifice problema și să stabilească ce măsuri pot fi luate pentru a-ți ameliora simptomele.