În timpul unei esofagogastroduodenoscopii (EGD), medicul examinează mucoasa esofagului, stomacului și duodenului. Acest test este utilizat pentru a diagnostica diverse probleme în aceste zone ale corpului.
Continuă să citești pentru a afla mai multe despre testul EGD, motivele efectuării acestuia, riscurile implicate și la ce să te aștepți.
Ce este un test EGD?
Esofagul este tubul muscular care leagă gâtul de stomac. Duodenul este prima porțiune a intestinului subțire.
Un endoscop este o cameră mică montată pe un tub flexibil. În timpul testului EGD, endoscopul este introdus pe gât și avansat prin esofag.
De ce se efectuează un test EGD
Poți avea nevoie de un test EGD dacă ai anumite simptome, cum ar fi:
- arsuri gastrice severe și cronice
- vărsături cu sânge
- scaune negre sau de consistență asemănătoare gudronului
- regurgitarea alimentelor
- durere în partea superioară a abdomenului
- anemie inexplicabilă
- greață sau vărsături persistente
- pierdere inexplicabilă în greutate
- senzație de sațietate după ce ai mâncat foarte puțin
- senzația că mâncarea rămâne blocată în spatele sternului
- durere sau dificultăți la înghițire
Medicul poate folosi acest test și pentru a evalua eficiența unui tratament sau pentru a monitoriza complicațiile în cazul unor afecțiuni precum:
- boala Crohn
- ulcer gastric
- ciroză
- vene umflate în esofagul inferior
Pregătirea pentru testul EGD
Medicul îți va oferi instrucțiuni specifice pentru pregătirea testului EGD. De asemenea, este recomandat să:
- Discuți cu medicul despre medicamentele pe care le iei. Informează medicul despre orice medicamente eliberate fără prescripție, medicamente prescrise, vitamine sau suplimente. Este posibil să fie nevoie să ajustezi sau să oprești administrarea anumitor medicamente înainte de procedură.
- Îți informezi medicul despre istoricul medical. Spune-i medicului despre orice afecțiuni, simptome sau alergii pe care le ai.
- Organizezi transportul spre casă. Deoarece vei primi sedative în timpul testului, nu vei putea conduce imediat după procedură. Roagă un membru al familiei sau un prieten să te ajute cu transportul.
- Iei o zi liberă. Este posibil să ai un ușor disconfort după test, iar sedativele pot avea efecte care durează câteva ore. Dacă este posibil, ia o zi liberă și odihnește-te acasă.
- Ții post. Nu vei putea mânca sau bea nimic timp de 6 până la 12 ore înainte de test.
- Semnezi formularele necesare. Ca în cazul oricărui test medical, ți se va cere să semnezi un formular de consimțământ înainte de procedură. Asigură-te că ai completat și alte documente solicitate de medic.
Ce să aștepți și cum se desfășoară procedura
Testul EGD se efectuează într-un spital sau centru medical. Iată la ce să te aștepți în timpul procedurii:
- Va trebui să îndepărtezi hainele sau bijuteriile care pot interfera cu testul. Dacă porți proteze dentare, ți se va cere să le scoți.
- Medicul îți va atașa monitoare pentru a-ți verifica respirația, ritmul cardiac, tensiunea arterială și nivelul de oxigen în timpul testului.
- Medicul îți va administra un sedativ și un calmant printr-o perfuzie intravenoasă (IV) în braț. Acest lucru previne durerea. De obicei, pacienții nici nu își amintesc testul.
- Medicul poate pulveriza un anestezic local în gură pentru a preveni reflexul de vomă sau tusea în timpul introducerii endoscopului.
- Vei primi un dispozitiv de protecție pentru gură, care ajută la prevenirea deteriorării dinților sau a camerei endoscopului.
- Vei fi rugat să te întinzi pe partea stângă pe masa de examinare.
- Medicul va introduce endoscopul prin esofag, apoi în stomac și în partea superioară a intestinului subțire. Este posibil să simți o ușoară presiune în gât în timp ce endoscopul coboară.
- Camera montată pe endoscop transmite imagini video către un monitor, permițând medicului să examineze tractul digestiv.
- Se va introduce aer prin endoscop pentru a îmbunătăți vizibilitatea organelor interne.
- Medicul poate preleva mici mostre de țesut cu ajutorul endoscopului. Aceste mostre vor fi analizate la microscop pentru a identifica eventuale anomalii. Acest proces se numește biopsie.
- În timpul EGD, medicul poate efectua anumite tratamente, cum ar fi lărgirea unor zone îngustate ale esofagului.
La finalul testului, medicul va îndepărta endoscopul. Întregul test EGD durează, în general, între 15 și 30 de minute.
Riscuri și complicații ale testului EGD
În general, EGD este o procedură sigură. Există un risc foarte mic ca endoscopul să provoace o perforație în esofag, stomac sau intestinul subțire. Dacă se efectuează o biopsie, poate exista un risc redus de sângerare prelungită la locul prelevării.
Unii pacienți pot avea reacții adverse la sedativele și calmantele utilizate în timpul procedurii, care pot include:
- dificultăți de respirație sau incapacitatea de a respira
- tensiune arterială scăzută
- ritm cardiac încetinit
- transpirație excesivă
- spasm al laringelui
Medicul poate trata o reacție adversă la sedative cu medicamente sau fluide administrate intravenos în timpul sau după testul EGD, conform Institutului Național pentru Diabet și Boli Digestive și Renale.
Deși testele EGD au riscuri minime, solicită imediat asistență medicală dacă:
- simptomele tale s-au agravat după test
- ai dificultăți la înghițire
- te simți amețit sau leșini
- prezinți vărsături
- ai dureri ascuțite în abdomen
- observi sânge în scaun
- nu poți mânca sau bea
- urinezi mai puțin decât de obicei sau deloc
Interpretarea rezultatelor
Rezultatele „normale” indică faptul că mucoasa esofagului este netedă și nu prezintă semne de:
- inflamație
- creșteri anormale de țesut
- ulcere
- sângerare
Rezultatele „anormale” pot indica prezența unor afecțiuni precum:
- Boala celiacă. O tulburare digestivă cauzată de o reacție anormală a sistemului imunitar la gluten, care poate deteriora mucoasa intestinală și împiedica absorbția nutrienților.
- Inele esofagiene. Creșteri neobișnuite de țesut în zona unde esofagul se unește cu stomacul.
- Varice esofagiene. Vene umflate în mucoasa esofagului.
- Hernie hiatală. Apare atunci când o parte a stomacului se împinge prin deschiderea diafragmului.
- Afecțiuni inflamatorii. Esofagita, gastrita și duodenita sunt inflamații ale mucoasei esofagului, stomacului și, respectiv, primei porțiuni a intestinului subțire.
- Boala de reflux gastroesofagian (GERD). Această afecțiune determină revenirea conținutului stomacal (lichide sau alimente) în esofag.
- Sindromul Mallory-Weiss. Este o fisură a mucoasei esofagului, care poate fi cauzată de vărsături severe sau prelungite.
- Ulcer. Aceste leziuni dureroase pot apărea în stomac sau în intestinul subțire.
- Tumori. Pot fi prezente formațiuni canceroase sau necanceroase în esofag, stomac sau intestinul subțire.
La ce să te aștepți după test
Un asistent medical te va monitoriza timp de aproximativ 1 oră după test pentru a se asigura că efectele sedativului au trecut și că poți înghiți fără dificultăți sau disconfort.
După ce ești pregătit să pleci acasă, medicul îți va oferi instrucțiuni pentru îngrijirea post-procedură. Roagă un prieten sau un membru al familiei să te însoțească acasă și planifică să te odihnești pentru restul zilei.
Este posibil să ai unele simptome neplăcute după testul EGD, precum:
- gaze sau balonare
- ușoare crampe abdominale
- durere în gât
Aceste efecte secundare sunt frecvente și ar trebui să dispară complet în decurs de 24 de ore. Așteaptă să mănânci sau să bei până când poți înghiți confortabil. Când începi să mănânci, alege o gustare ușoară.
Medicul va reveni cu rezultatele testului EGD. Unele rezultate pot fi disponibile imediat, însă rezultatele unei biopsii pot dura câteva zile sau mai mult. Medicul poate recomanda teste suplimentare înainte de a pune un diagnostic sau de a crea un plan de tratament.