SARS: simptome, diferențe față de COVID-19, tratament, prevenție și altele

Ce este SARS?

Sindromul respirator acut sever (SARS) este o formă gravă de pneumonie virală cauzată de coronavirusul SARS. Acest virus este cunoscut și sub denumirea de SARS-CoV sau SARS-CoV-1.

Virusul a fost identificat pentru prima dată în 2003. În acel an, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a declarat SARS o amenințare globală pentru sănătate. În timpul epidemiei din 2003, 774 de persoane din întreaga lume au murit înainte ca virusul să fie controlat.

Din 2004, nu au mai fost raportate cazuri noi de SARS.

Simptomele SARS

Simptomele SARS sunt similare cu cele ale gripei și pot include:

• febră peste 38°C
• tuse uscată
• durere în gât
• probleme respiratorii, cum ar fi dificultăți de respirație
• durere de cap
• dureri musculare
• pierderea apetitului
• stare generală de rău
• transpirații nocturne și frisoane
• confuzie
• erupții cutanate
• diaree

Simptomele apar la 2-10 zile după expunerea la virus, conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Simptomele respiratorii apar, de obicei, după 3-7 zile.

Transmiterea virusului SARS

SARS-CoV-1 se transmite prin contact direct cu o persoană infectată care strănută, tușește sau are un contact apropiat cu altcineva. Contactul apropiat include:

• îngrijirea unei persoane infectate
• săruturi, îmbrățișări sau atingere
• contact cu fluidele corporale ale unei persoane infectate
• folosirea în comun a tacâmurilor sau paharelor

Virusul poate fi contractat și prin atingerea suprafețelor contaminate cu particule respiratorii de la o persoană cu SARS-CoV-1, urmată de atingerea ochilor, gurii sau nasului.

Factorii care cresc riscul de infectare includ contactul apropiat cu o persoană infectată și călătoriile în țări unde au fost raportate focare de SARS.

SARS vs. COVID-19

SARS și COVID-19 sunt afecțiuni respiratorii diferite, dar ambele sunt cauzate de coronavirusuri. Aceste virusuri sunt denumite „coronavirusuri” deoarece au o formă asemănătoare unei coroane („corona” în latină înseamnă coroană).

Virusul care cauzează SARS este numit SARS-CoV sau SARS-CoV-1, în timp ce virusul care cauzează COVID-19 este SARS-CoV-2.

Aceste virusuri au mai multe asemănări, printre care:

• au avut probabil originea la animale înainte de a fi identificate la oameni
• se transmit de la o persoană la alta prin picături respiratorii
• pot provoca simptome precum dificultăți de respirație, febră, tuse și dureri de cap

Persoanele infectate cu SARS au avut, în general, un prognostic mai grav și un risc mai mare de deces decât cele cu COVID-19. Totuși, SARS-CoV-2 se răspândește mult mai rapid decât SARS-CoV-1.

Diagnosticarea SARS

Diverse teste de laborator pot detecta prezența virusului SARS.

În timpul primului focar de SARS, nu existau teste de laborator pentru diagnostic. Diagnosticul se baza pe simptomele pacientului și pe istoricul său medical.

În prezent, medicii pot efectua teste folosind probe recoltate prin exudat nazal, faringian sau probe de sânge.

O radiografie sau o tomografie computerizată (CT) a pieptului poate evidenția semne de pneumonie, o caracteristică a infecției cu SARS.

Complicațiile SARS

Majoritatea deceselor asociate cu SARS au fost cauzate de insuficiență respiratorie. SARS poate duce, de asemenea, la insuficiență cardiacă sau hepatică.

Persoanele cu afecțiuni cronice și adulții în vârstă au cel mai mare risc de complicații. Conform unui studiu din 2003 despre SARS, persoanele de cel puțin 60 de ani au avut rezultate semnificativ mai grave comparativ cu cele sub 60 de ani.

Tratamentul pentru SARS

Nu există un tratament specific stabilit pentru SARS. Totuși, unele tratamente utilizate pentru COVID-19, cum ar fi nirmatrelvir/ritonavir (Paxlovid) și molnupiravir, ar putea fi eficiente împotriva SARS.

Medicamentele antivirale și steroizii sunt uneori folosiți pentru a reduce inflamația plămânilor, dar nu sunt eficienți pentru toată lumea.

Oxigenul suplimentar sau un ventilator pot fi necesare în cazurile severe.

În situații grave, poate fi administrată plasmă sanguină de la o persoană care s-a recuperat deja de la SARS.

Prevenirea SARS

În ciuda eforturilor cercetătorilor, nu există un vaccin eficient împotriva SARS-CoV-1.

Deoarece nu există un tratament sau un remediu confirmat, este important să iei cât mai multe măsuri preventive.

Iată câteva dintre cele mai bune metode de prevenire a transmiterii SARS-CoV-1 dacă ești în contact apropiat cu o persoană infectată:

• spală-te frecvent pe mâini
• poartă mănuși de unică folosință dacă intri în contact cu fluidele corporale ale unei persoane cu SARS
• poartă o mască chirurgicală atunci când te afli în aceeași încăpere cu o persoană infectată
• dezinfectează suprafețele care ar putea conține virusul
• spală toate obiectele personale, inclusiv lenjeria de pat și ustensilele, utilizate de persoana infectată

Dacă un copil dezvoltă febră sau probleme respiratorii după ce a fost în contact cu o persoană infectată, ține-l acasă și monitorizează simptomele.

Dacă ai simptome de SARS

Autoritățile din domeniul sănătății recomandă carantinarea tuturor persoanelor care prezintă simptome de SARS, precum și a membrilor familiei acestora. Pentru a preveni transmiterea virusului, carantina ar trebui să dureze 10 zile.