Tromboza: cauze, simptome de alarmă și tratament

Un tromb este un cheag de sânge care îngustează sau blochează fluxul sanguin într-un vas. Acest proces poartă numele de tromboză. Când cheagul se formează fără un factor declanșator evident (precum o intervenție chirurgicală recentă sau un traumatism), vorbim despre o tromboză neprovocată sau idiopatică. În schimb, atunci când apare după o operație, o fractură sau repaus prelungit la pat, este vorba despre o tromboză provocată.

Tromboza poate afecta atât venele, cât și arterele. În funcție de vasul afectat, consecințele variază de la umflături dureroase ale membrelor până la urgențe majore, cum sunt infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral sau embolia pulmonară.

Ce este tromboza și cum apare?

Coagularea este un mecanism firesc prin care organismul oprește sângerarea atunci când te rănești. Corpul trimite la locul leziunii trombocite (celule care ajută la coagulare) și fibrină (o proteină care formează o rețea de susținere). Problema apare când acest cheag se dezvoltă anormal în interiorul unui vas intact sau nu se mai dizolvă.

Cheagurile din artere apar frecvent atunci când se fisurează o placă de grăsime depusă pe pereții vaselor, proces cunoscut ca ateroscleroză. În vene, cheagurile se formează mai ales din cauza încetinirii circulației sanguine sau a modificărilor în compoziția sângelui.

Trebuie făcută distincția între tromboza venoasă profundă (TVP) și tromboflebita superficială:

• Tromboza venoasă profundă (TVP): apare în venele mari, profunde, de regulă la gambă sau coapsă. Este periculoasă deoarece cheagul se poate desprinde, ajungând în plămâni.
• Tromboflebita superficială: afectează venele situate chiar sub piele. Când un cheag superficial provoacă inflamația peretelui vascular, afecțiunea se numește tromboflebită; deși dureroasă, prezintă un risc mult mai mic de embolie pulmonară.

Diferențe între tromboza venoasă și cea arterială

Care sunt simptomele trombozei?

În fazele incipiente sau în cazurile ușoare, tromboza poate să nu producă niciun semn. Când simptomele apar, ele depind de vasul de sânge blocat:

• Umflarea vizibilă a membrului afectat (de regulă un singur picior sau braț);
• Durere profundă, crampă sau senzație intensă de tensiune la nivelul gambei ori coapsei;
• Piele caldă la atingere în zona dureroasă;
• Piele înroșită sau decolorată;
• Senzație de amorțeală sau greutate în membru.

Ce cauzează formarea unui cheag de sânge?

Intervențiile chirurgicale mari și imobilizarea la pat reprezintă cauze frecvente de tromboză venoasă profundă. Când mușchii picioarelor nu se contractă mult timp, sângele stagnează în vene și se poate coagula.

Deși picioarele sunt cel mai frecvent afectate, se poate forma și un cheag de sânge în braț, îndeosebi după montarea unui cateter venos central sau a unui stimulator cardiac.

Alți factori favorizanți importanți includ:

• Afecțiuni genetice sau dobândite care cresc vâscozitatea sângelui, grupate sub numele de trombofilie;
• Perioada de sarcină și lăuzie, din cauza presiunii fătului pe venele pelvine și a modificărilor hormonale;
• Afecțiunile oncologice (cancerele) și tratamentele asociate (chimioterapie, radioterapie);
• Boli cronice precum diabetul de tip 2, bolile de rinichi și hipertensiunea arterială;
• Fumatul, obezitatea și călătoriile lungi cu avionul sau mașina fără pauze de mișcare.

Cum este diagnosticată tromboza?

Medicul începe evaluarea cu examinarea clinică și istoricul bolii. Pentru confirmare, sunt folosite teste de laborator și investigații imagistice:

• Ecografia Doppler venoasă: este metoda imagistică de primă linie pentru suspiciunea de tromboză venoasă profundă. Este o investigație nedureroasă, rapidă și sigură, care arată dacă fluxul de sânge este blocat de un cheag.
• Testul de sânge pentru D-dimeri: nu se folosește pentru screening general. Este un test util pentru a exclude prezența unui cheag la pacienții cu risc clinic scăzut; dacă valoarea este normală, prezența unei tromboze active este puțin probabilă.
• Angiografia CT sau RMN: utilizate când sunt suspectate cheaguri în plămâni (angio-CT pulmonar), creier sau abdomen.

Care este tratamentul pentru tromboză?

Obiectivul principal al tratamentului este oprirea creșterii cheagului, prevenirea desprinderii sale și refacerea fluxului de sânge.

Tratamentul medicamentos se bazează pe:

• Anticoagulante (medicamente care subțiază sângele): împiedică extinderea cheagului și reduc riscul formării altora noi. Pot fi injectabile (heparine) sau orale (anticoagulante moderne sau antivitamine K). Administrarea lor se face strict sub monitorizare medicală.
• Trombolitice: substanțe puternice utilizate în spital pentru a dizolva cheagurile mari care amenință viața (de exemplu, într-o embolie pulmonară masivă).

În cazuri selectate, medicii pot recomanda intervenții minim invazive sau chirurgicale: trombectomia (extragerea mecanică a cheagului printr-un cateter) ori montarea unui stent pentru a menține deschis un vas îngustat.

Care este prognosticul și riscul de recidivă?

Cu tratament instituit din timp, majoritatea pacienților își revin complet. Totuși, după oprirea tratamentului anticoagulant, riscul de a dezvolta un nou cheag persistă.

Datele medicale arată că riscul de recidivă a tromboembolismului venos este de aproximativ 20%–25% la 5 ani și poate ajunge la 30%–40% la 10 ani. De aceea, medicul poate recomanda tratament prelungit sau măsuri pe termen lung (precum purtarea de ciorapi compresivi medicinali).

Întrebări frecvente

Este tromboza o afecțiune care pune viața în pericol?

Da, poate pune viața în pericol dacă blochează artere critice sau dacă un tromb venos migrează. În arterele inimii poate produce un infarct, iar într-o arteră cerebrală poate cauza un accident vascular cerebral.

Cheagurile de sânge și tromboza sunt același lucru?

Cheagul de sânge este masa formată prin coagulare. Tromboza este procesul patologic prin care acest cheag ia naștere în interiorul vaselor de sânge și împiedică circulația normală.

Care este diferența dintre un tromb și o embolie?

Trombul este cheagul atașat de peretele vasului în care s-a format. Embolia apare când o bucată din tromb se rupe, circulă prin torentul sanguin și blochează un vas la distanță, cum se întâmplă în embolia pulmonară.

Când să mergi la medic și concluzii

Nu amâna consultul dacă observi modificări la nivelul membrelor. Programează o vizită la medicul de familie, care îți poate elibera bilet de trimitere către un medic cardiolog, un chirurg vascular sau un hematolog.

Apelează imediat numărul de urgență 112 sau mergi la cea mai apropiată Unitate de Primiri Urgențe (UPU) dacă apar următoarele semne de alarmă:

• Sufocare apărută brusc (lipsă de aer accentuată);
• Durere ascuțită în piept, care se agravează la respirație adâncă sau tuse;
• Tuse cu firișoare de sânge;
• Bătăi foarte rapide ale inimii și stare de leșin;
• Slăbiciune bruscă a feței, a unui braț ori dificultăți de vorbire (semne de AVC).

Pentru a preveni reapariția cheagurilor, urmează cu strictețe schema terapeutică stabilită de specialist, hidratează-te corespunzător, evită sedentarismul și discută cu medicul despre utilizarea ciorapilor compresivi.