Pe scurt: Accidentul vascular cerebral (AVC) de arteră bazilară este o urgență medicală critică provocată de blocarea vasului de sânge care hrănește trunchiul cerebral. Simptomele includ vertij brusc, tulburări de vedere, vorbire îngreunată și paralizie. Salvarea vieții depinde de apelul imediat la 112 pentru tromboliză sau trombectomie mecanică la spital.
Ce este un accident vascular cerebral al arterei bazilare?
Artera bazilară este un vas de sânge de la baza creierului. Ea alimentează trunchiul cerebral (centrul care controlează respirația și bătăile inimii) și cerebelul (responsabil de echilibru).
Când un cheag blochează această arteră, creierul rămâne fără oxigen. Această afecțiune critică face parte din spectrul mai larg de afecțiuni circulatorii vertebrobazilare, ce pun în pericol irigarea trunchiului cerebral.
Deși acest tip de AVC reprezintă aproximativ 1% din totalul accidentelor vasculare cerebrale, consecințele sale sunt printre cele mai grave.
Cauzele unui accident vascular cerebral al arterei bazilare
Blocajul arterei bazilare are la bază oprirea bruscă a sângelui. În cazul ocluziei acute a acestei artere, cauzele dovedite includ:
- Emboli (36% din cazuri): Cheaguri de sânge pornite de la inimă, din aortă sau din arterele vertebrale, care ajung în artera bazilară și o închid complet.
- Ateroscleroza (35% din cazuri): Depuneri de grăsime și calcar pe pereții arterei, care o îngustează treptat până când se formează un cheag local.
- Disecția arterei (5% din cazuri): O fisură sau ruptură fină în peretele interior al vasului de sânge.
- Alte cauze (24% din cazuri): Boli rare ale vaselor de sânge sau situații în care sursa nu poate fi identificată clar.
De altfel, un cheag pornit din arterele mari este responsabil pentru aproximativ 30-35% din accidentele vasculare cerebrale care afectează partea posterioară a creierului.
Factori de risc pentru un accident vascular cerebral al arterei bazilare
În multe cazuri, episoadele repetate de insuficiență vertebrobazilară pot servi drept avertisment timpuriu înaintea unei obstrucții vasculare majore.
Principalii factori care cresc riscul sunt:
- Hipertensiunea arterială (tensiune mare): Prezentă în până la 70% din cazurile de AVC acut la pacienții vârstnici.
- Diabetul zaharat: Deteriorează vasele mici și mari de sânge.
- Boala coronariană și boala vasculară periferică: Semne ale unei circulații deja afectate.
- Fumatul și colesterolul ridicat: Favorizează depunerile pe artere.
- Sexul și vârsta: Este mai frecvent la bărbați (raport de 2:1 față de femei în această patologie) și la persoane de vârstă înaintată, deși emboliile pot apărea și la tineri în jur de 30 de ani.
Simptomele unui accident vascular cerebral al arterei bazilare
Trunchiul cerebral controlează funcțiile vitale. Din acest motiv, semnele apar brusc și sunt adesea înșelătoare:
- Amețeli intense și vertij: Senzația violentă de învârtire și pierderea echilibrului.
- Tulburări de vedere: Vedere dublă, încețoșată sau pierderea vederii la ambii ochi.
- Vorbire neclară (dizartrie): Dificultate de a rosti cuvintele sau de a înțelege vorbirea.
- Slăbiciune musculară: Amorțeală sau paralizie pe o parte a corpului ori la nivelul tuturor celor patru membre (tetrapareză).
- Dificultăți mari la înghițire (disfagie): Risc de sufocare cu salivă sau alimente.
- Durere de cap bruscă și severă: Localizată frecvent la ceafă.
- Alterarea stării de conștiență: Somnolență accentuată, confuzie sau comă.
Complicație severă: Sindromul „închis în sine” (Locked-in)
Ocluzia arterei bazilare poate produce sindromul „locked-in”. Pacientul rămâne complet conștient și lucid, dar are tot corpul paralizat, inclusiv mușchii vorbirii. Singurele mișcări posibile rămân clipitul și mișcările ochilor pe verticală.
Cum se diagnostichează un accident vascular cerebral al arterei bazilare?
La sosirea în spital, medicul neurolog evaluează rapid funcțiile creierului. Diagnosticul exact se pune doar prin investigații imagistice urgente:
- Angio-CT sau Angio-RMN: Arată precis vasul blocat și lipsa de sânge din trunchiul cerebral.
- CT sau RMN cerebral: Diferențiază un cheag de o hemoragie. Evaluarea imagistică detaliată a vaselor cerebrale este esențială și în alte patologii ischemice, similar modului în care este diagnosticată demența vasculară prin identificarea leziunilor de substanță albă.
- Electrocardiogramă (ECG) și analize de laborator: Verifică ritmul inimii și coagularea sângelui.
Opțiuni de tratament pentru un accident vascular cerebral al arterei bazilare
În România, tratamentul de urgență se face în spitalele județene sau centrele universitare dotate cu Unități de Tratament al AVC Acut (UAVCA) și intervenții endovasculare.
| Procedură | Cum acționează | Fereastră optimă de timp |
|---|---|---|
| Tromboliză intravenoasă | Medicament perfuzat în venă pentru a topi cheagul | Primele ore de la debut |
| Trombectomie mecanică | Extragerea mecanică a cheagului cu un microcateter prin arteră | Standard primele 6 ore; maximum 24 de ore în cazuri selecționate |
După faza acută, medicul inițiază tratamentul antitrombotic (medicamente care împiedică formarea de noi cheaguri) și măsuri de prevenție secundară pentru tensiune și colesterol. Urmărirea post-tratament este crucială pentru a recunoaște la timp recrudescența accidentului vascular cerebral și pentru a ajusta medicația profilactică.
Care este timpul de recuperare după un accident vascular cerebral al arterei bazilare?
Recuperarea variază în funcție de rapiditatea cu care s-a deschis artera. În perioada critică de convalescență, reabilitarea internată după un accident vascular cerebral oferă terapie intensivă fizică și neurologică pentru a maximiza independența pacientului.
Mulți pacienți înregistrează progrese la 3 luni după trombectomie și continuă să își recapete funcțiile neurologice timp de luni sau chiar ani de la eveniment.
Prognosticul unui accident vascular cerebral al arterei bazilare
În absența oricărui tratament, blocajul arterei bazilare are un risc de deces foarte ridicat. Totuși, restabilirea fluxului de sânge prin tromboliză sau trombectomie scade semnificativ mortalitatea și crește șansele de reintegrare și independență funcțională.
Când să mergi la medic și când suni la 112
Dacă o persoană de lângă tine își pierde brusc echilibrul, nu poate vorbi clar, acuză vedere dublă sau îi slăbesc brațele și picioarele, sună imediat la 112. Nu aștepta să treacă de la sine și nu merge la medicul de familie.
Fiecare minut contează: ambulanța trebuie să transporte pacientul de urgență la o unitate spitalicească cu profil de tromboliză și intervenție neurologică.
