Pe scurt: Sindromul coronarian acut apare atunci când fluxul de sânge către mușchiul inimii este redus brusc sau blocat complet. Această afecțiune include angina instabilă și infarctul miocardic, reprezentând o urgență medicală vitală. Dacă simți durere puternică sau apăsare în piept, sună imediat la 112.
Sindromul coronarian acut (SCA) este un termen medical general care descrie afecțiunile ce reduc brusc sau blochează complet fluxul de sânge către inimă. În limbaj curent, această situație este cunoscută sub numele de atac de cord sau infarct miocardic.
SCA reprezintă o urgență medicală majoră. Tratamentul rapid este esențial pentru a preveni complicațiile care pot pune viața în pericol. Dacă tu sau cineva drag aveți factori de risc cardiovascular, este crucial să recunoști semnele la timp.
Tipurile de sindrom coronarian acut
Termenul de SCA reunește afecțiuni ce opresc brusc circulația sângelui către mușchiul inimii (miocard). Fără oxigen, țesutul cardiac începe să sufere și se poate distruge rapid.
Sindromul coronarian acut se împarte în trei tipuri principale, fiecare cu particularități clinice specifice:
Angina instabilă
Numită și insuficiență coronariană acută, angina instabilă apare atunci când plăcile de aterom (depuneri de grăsimi pe pereții vaselor) favorizează formarea unor cheaguri de sânge în artere.
Spre deosebire de o angină stabilă, unde durerea apare previzibil la efort și cedează la repaus, în angina instabilă durerea toracică este imprevizibilă. Aceasta poate apărea sau se poate agrava chiar și în momentele de repaus complet.
În angina instabilă, celulele cardiace sunt private de oxigen, dar nu mor încă. Dacă nu primești tratament rapid, riscul de a face un atac de cord iminent este foarte mare.
Infarctul miocardic cu supradenivelare de segment ST (STEMI)
Acesta este cel mai sever tip de atac de cord. El este cauzat de blocarea completă și bruscă a unei artere coronare principale.
Lipsa totală de sânge duce la moartea rapidă a celulelor cardiace pe o zonă extinsă. Pe electrocardiogramă (EKG), acest eveniment produce un traseu caracteristic, numit supradenivelare de segment ST.
Infarctul miocardic fără supradenivelare de segment ST (NSTEMI)
NSTEMI este o altă formă gravă de atac de cord. În acest caz, artera coronară este blocată doar parțial sau temporar.
Deși traseul EKG nu arată supradenivelare clasică de segment ST, mușchiul inimii suferă leziuni, iar analizele de sânge arată markeri cardiaci crescuți. La 6 luni de la debut, rata de mortalitate în NSTEMI este comparabilă cu cea din STEMI (aproximativ 6% – 13%) și este semnificativ mai mare decât în angina instabilă (aproximativ 3% – 5%). De aceea, monitorizarea atentă în spital este obligatorie.
| Formă clinică | Grad de blocare a arterei | Modificări pe EKG | Markeri cardiaci (troponină) |
|---|---|---|---|
| Angină instabilă | Blocare parțială sau temporară | Fără supradenivelare ST (poate fi normal sau cu modificări tranzitorii) | Negativi (valori în limite normale) |
| Infarct NSTEMI | Blocare parțială sau incompletă | Fără supradenivelare ST (subdenivelări ST, inversări de undă T) | Pozitivi (valori crescute din cauza necrozei) |
| Infarct STEMI | Blocare completă și acută | Supradenivelare persistentă a segmentului ST | Pozitivi (creștere semnificativă) |
Ce este infarctul miocardic?
Infarctul miocardic este termenul medical pentru atacul de cord. Acesta apare frecvent pe fondul bolii coronariene, o afecțiune în care vasele ce hrănesc inima se îngustează treptat.
Când fluxul de sânge se oprește, o parte din mușchiul inimii este privată de oxigen. Acest lucru provoacă necroza (moartea) țesutului și determină simptome puternice, în special durere intensă în piept.
Simptomele sindromului coronarian acut
Dacă suspectezi un episod de sindrom coronarian acut, apelează fără ezitare numărul 112. Amânarea asistenței medicale poate duce la complicații mortale, cum este un stop cardiac.
Este important de reținut că manifestările clinice pot fi diferite în funcție de sex, existând particularități importante pentru simptomele atacului de cord la bărbați și femei.
Durerea sau disconfortul în piept reprezintă cel mai frecvent semn de alarmă. Poți simți o durere ascuțită, o apăsare copleșitoare, o senzație de arsură sau o greutate ca o gheară în capul pieptului.
Durerea provocată de un infarct miocardic durează, de regulă, mai mult de 20 de minute. Aceasta nu cedează la repaus și poate radia în alte zone ale corpului:
- brațe (mai ales brațul stâng, dar uneori ambele)
- spate sau între omplați
- partea superioară a abdomenului (stomac)
- gât, ceafă sau bărbie
- mandibulă sau dinți
Alte simptome frecvente care pot însoți durerea toracică includ:
- amețeală sau stare de leșin (lipotimie)
- slăbiciune marcată și bruscă
- greață sau vărsături
- transpirații reci abundente
- dificultăți de respirație (lipsă de aer sau senzație acută de sufocare)
Care sunt cauzele sindromului coronarian acut?
SCA apare cel mai des pe fondul cardiopatiei ischemice (boala coronariană), una dintre principalele cauze de deces la nivel mondial.
O cauză rară de blocaj brusc o reprezintă un spasm al arterei coronare, o contracție musculară severă care îngustează temporar vasul fără a exista un cheag.
Boala coronariană se dezvoltă în ani de zile, prin depunerea de colesterol și calciu în pereții arterelor. Când o placă de aterom se fisurează, organismul formează rapid un cheag de sânge peste ea, blocând circulația.
Faza incipientă sau cronică a acestei boli provoacă de regulă o angină stabilă la efort. În schimb, ruperea plăcii declanșează un sindrom coronarian acut, o urgență medicală imprevizibilă.
Cine prezintă un risc crescut?
Factorii de risc pentru sindromul coronarian acut sunt comuni cu cei ai aterosclerozei coronariene. Pentru că bărbații sunt adesea afectați la vârste mai tinere, cunoașterea acestor semne ale bolilor de inimă la bărbați te ajută să acționezi preventiv.
Riscul tău de boală cardiovasculară este mai mare dacă:
- ești bărbat de cel puțin 45 de ani sau femeie de cel puțin 55 de ani
- ai rude apropiate diagnosticate prematur cu boli de inimă
- fumezi sau ești expus la fumat pasiv
- ai diabet zaharat sau rezistență la insulină
- ai obezitate sau exces de grăsime abdominală
- ai colesterolul LDL mare sau trigliceride crescute
- ai hipertensiune arterială (tensiune mare)
- suferi de sindrom metabolic sau boli autoimune cronice
- dormi insuficient sau ai apnee în somn
- ai un stil de viață sedentar și dietă bogată în grăsimi saturate
- te confrunți cu stres cronic intens
Cum se diagnostichează sindromul coronarian acut?
Diagnosticul de urgență se pune în Unitatea de Primiri Urgențe (UPU) sau de către echipajul de pe ambulanță. Prima investigație este electrocardiograma (EKG), realizată prompt de la primul contact medical.
EKG-ul ajută medicul cardiolog să deosebească imediat un infarct STEMI de un NSTEMI sau de angina instabilă. Totodată, se recoltează analize de sânge de urgență pentru a depista leziunile inimii:
- enzime și markeri cardiaci (în special troponina de înaltă sensibilitate)
- proteina C reactivă (CRP)
- profilul lipidic (colesterol și trigliceride)
- peptidul natriuretic de tip B (BNP, util dacă există insuficiență cardiacă)
- parametrii de coagulare (timpul de protrombină, fibrinogenul)
În angina instabilă, troponina rămâne în limite normale, pe când în infarct valorile sale cresc semnificativ în orele următoare debutului.
Pentru a evalua anatomia vaselor și funcția inimii, se pot recomanda și:
- coronarografia (angiografia coronariană) — metoda de elecție pentru vizualizarea arterelor blocate
- ecocardiografia (ecografia inimii)
- testul de efort (doar după stabilizarea stării clinice)
- RMN sau tomografie computerizată (CT) de artere coronare
Tratamentul pentru sindromul coronarian acut
SCA impune spitalizare de urgență pe secția de cardiologie sau terapie intensivă coronariană. Scopul principal este restabilirea imediată a fluxului sanguin către mușchiul inimii.
Medicamente
Tratamentul medicamentos începe imediat ce este bănuit un atac de cord. Pentru prevenirea măririi cheagului, se folosesc medicamente antiagregante și anticoagulante:
- aspirina pentru boala coronariană, administrată de regulă imediat în doză de încărcare
- inhibitori de receptori plachetari, precum clopidogrelul
- heparina injectabilă
După stabilizare, medicul îți va prescrie tratament cronic protector:
- statine în doză mare, pentru a stabiliza placa de aterom și a scădea colesterolul
- beta-blocante, pentru a reduce ritmul cardiac și cererea de oxigen a inimii
- inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (IECA), pentru controlul tensiunii arteriale
Proceduri chirurgicale și intervenționale
În România, pacienții cu infarct miocardic acut beneficiază de Programul Național RO-STEMI. Prin acest program, ești transportat de urgență direct într-un centru spitalicesc cu laborator de cateterism, unde procedura de dezobstrucție este decontată complet prin sistemul public de sănătate.
Cea mai utilizată metodă de revascularizare este angioplastia coronariană primară. Medicul intervenționist lărgește vasul blocat cu un balonaș și montează un stent metalic pentru a menține artera deschisă.
Pentru a preveni noi complicații, medicii recurg la diferite proceduri cardiace intervenționale. Când există blocaje multiple sau afectări severe de trunchi coronarian, medicul chirurg poate propune o operație de bypass aortocoronarian.
Schimbări în stilul de viață
După depășirea momentului critic, schimbarea stilului de viață scade masiv riscul de a repeta un infarct. Este recomandat să:
- renunți complet la fumat
- urmezi o alimentație de tip mediteranean, bogată în legume, fructe și pește
- menții o greutate corporală sănătoasă
- faci mișcare zilnic, adaptată capacității tale fizice (după acordul cardiologului)
- dormi între 7 și 9 ore pe noapte și să reduci perioadele de stres
Recuperare și perspective
Recuperarea după un sindrom coronarian acut este un proces treptat. Respectarea riguroasă a tratamentului prescris este esențială pentru a preveni un nou infarct sau insuficiența cardiacă.
Un program supravegheat de recuperare cardiovasculară, sub îndrumarea unui kinetoterapeut și a cardiologului, te va ajuta să îți recapeți siguranța și capacitatea de efort. Nu întrerupe niciun medicament fără avizul medicului tău de familie sau al cardiologului.
Când să mergi la medic
Sindromul coronarian acut este o urgență medicală de grad zero. Sună imediat la numărul 112 dacă tu sau o persoană de lângă tine prezintă:
- durere, presiune sau strângere în piept care persistă mai mult de câteva minute sau reapare în repaus
- durere toracică ce iradiază spre brațul stâng, gât, maxilar sau spate
- dificultăți bruște de respirație însoțite de transpirații reci, greață sau senzație iminentă de leșin
Nu încerca să conduci singur spre spital. Echipajul de pe ambulanță poate începe tratamentul de salvare încă din primele minute de la sosire.
