Sindromul coronarian acut (SCA) este un termen medical general care descrie afecțiunile ce reduc brusc sau blochează complet fluxul de sânge către inimă. În limbaj curent, această situație este cunoscută sub numele de atac de cord sau infarct miocardic.
SCA reprezintă o urgență medicală majoră, iar tratamentul rapid este esențial pentru a preveni complicațiile care pot pune viața în pericol. Dacă tu sau cineva drag aveți antecedente de boli cardiovasculare ori factori de risc asociați, este foarte important să recunoști semnele acestei afecțiuni.
Află în continuare care sunt tipurile de sindrom coronarian acut, cauzele, factorii de risc și opțiunile de tratament pe care le poți discuta cu medicul tău.
Cuprins:
Tipurile de sindrom coronarian acut
Termenul de SCA reunește mai multe afecțiuni care opresc brusc circulația sângelui către mușchiul inimii (miocard), fapt ce poate duce la distrugerea țesutului cardiac.
Chiar dacă denumirea medicală nu îți este foarte familiară, probabil ai auzit de formele sub care se manifestă. Iată cele trei tipuri principale de sindrom coronarian acut și diferențele dintre ele:
Angina instabilă
Numită și insuficiență coronariană acută, angina instabilă apare atunci când plăcile de aterom (depuneri de grăsimi pe pereții vaselor) favorizează formarea unor cheaguri de sânge în artere. O caracteristică importantă a anginei instabile este că durerea în piept și celelalte simptome pot apărea sau se pot agrava chiar și în momentele de repaus. Fără tratament prompt, aceasta poate duce la un atac de cord.
Spre deosebire de o angină stabilă, ale cărei simptome apar previzibil la efort și cedează la repaus, angina instabilă este imprevizibilă și indică un pericol iminent.
Infarctul miocardic cu supradenivelare de segment ST (STEMI)
Acesta este un tip sever de infarct miocardic, cauzat de blocarea completă a uneia sau mai multor artere coronare. Poate provoca leziuni grave la nivelul mușchiului inimii, ducând la moartea celulelor cardiace pe o suprafață extinsă.
Infarctul miocardic fără supradenivelare de segment ST (NSTEMI)
NSTEMI este o altă formă de atac de cord asociată cu SCA. Deși rămâne o problemă medicală gravă, NSTEMI implică de obicei o blocare parțială sau incompletă a arterei afectate.
Totodată, comparativ cu STEMI și angina instabilă severă, NSTEMI are o rată de mortalitate mai redusă la 6 luni de la debut.
Ce este infarctul miocardic?
Infarctul miocardic este termenul clinic pentru „atacul de cord”. Acesta apare cel mai frecvent pe fondul bolii coronariene (îngustarea arterelor care hrănesc inima).
Infarctul privează o porțiune a mușchiului inimii de oxigen. Acest lucru distruge țesutul cardiac și duce la apariția bruscă a unor simptome intense, cum ar fi durerea puternică în piept.
Simptomele sindromului coronarian acut
Dacă suspectezi un episod de SCA, trebuie să ceri imediat ajutor medical de urgență la numărul 112.
Neglijarea acestor manifestări poate duce rapid la complicații fatale, cum ar fi un stop cardiac, motiv pentru care asistența medicală de urgență nu trebuie amânată.
Este important de reținut că manifestările clinice pot fi diferite în funcție de sex, existând particularități importante pentru simptomele atacului de cord la bărbați și femei.
Este important de reținut că manifestările clinice pot fi diferite în funcție de sex, existând particularități importante pentru simptomele atacului de cord la bărbați și femei.
Este important de reținut că manifestările clinice pot fi diferite în funcție de sex, existând particularități importante pentru simptomele atacului de cord la bărbați și femei.
Este important de reținut că manifestările clinice pot fi diferite în funcție de sex, existând particularități importante pentru simptomele atacului de cord la bărbați și femei.
Durerea și disconfortul în piept reprezintă primul și cel mai comun semn de alarmă. Poți simți o durere ascuțită sau surdă, însoțită de o senzație intensă de apăsare, greutate, presiune sau strângere în piept.
Durerea toracică din SCA poate apărea brusc (ca în cazul infarctului) sau se poate intensifica treptat în repaus (ca în angina instabilă). Durerea provocată de un infarct miocardic durează, de regulă, mai mult de 20 de minute.
În timpul unui episod de SCA, durerea sau disconfortul pot radia și către alte zone ale corpului, în special spre:
- brațe (mai ales brațul stâng, dar uneori ambele)
- spate
- partea superioară a abdomenului (stomac)
- gât
- mandibulă sau maxilar
Alte simptome frecvente care pot însoți durerea includ:
- amețeală
- senzație de leșin
- slăbiciune pronunțată
- greață
- transpirații reci
- dificultăți de respirație (lipsă de aer sau senzație de sufocare)
Care sunt cauzele sindromului coronarian acut?
SCA apare pe fondul cardiopatiei ischemice (boala coronariană), una dintre cele mai frecvente cauze de deces la nivel mondial.
Pe lângă ruperea plăcilor aterosclerotice, o cauză mai rară de obstrucție bruscă o poate reprezenta un spasm al arterei coronare, care îngustează temporar vasul de sânge.
Boala coronariană se dezvoltă atunci când pe pereții arterelor inimii se depun plăci formate din colesterol și grăsimi (plăci de aterom). Chiar și o cantitate mică de placă poate îngreuna trecerea sângelui prin aceste vase importante. De cele mai multe ori, nu știi că ai această problemă până când nu apar primele simptome neplăcute, precum durerea toracică.
Uneori, placa de aterom se poate acumula pe parcursul multor ani fără să dea semne clare. Aceasta este forma cronică (boala cardiacă ischemică stabilă), care duce la angină stabilă la efort. În schimb, sindromul coronarian acut are o manifestare bruscă și neașteptată.
Este esențial să cunoști factorii de risc pentru a lua măsuri preventive din timp și a reduce șansele de a suferi un atac de cord sau un stop cardiac.
Cine prezintă un risc crescut?
Factorii de risc pentru SCA sunt aceiași ca pentru boala coronariană. Riscul tău poate fi mai ridicat dacă:
Deoarece bărbații dezvoltă frecvent afecțiuni cardiace la vârste mai tinere, este utilă recunoașterea timpurie a celor mai frecvente semne ale bolilor de inimă la bărbați.
- ai antecedente de boli de inimă în familie
- ești femeie și ai peste 55 de ani sau ești bărbat și ai peste 45 de ani
- fumezi
- ai diabet zaharat
- te confrunți cu obezitatea sau excesul de greutate
- ai colesterolul mare (hiperlipidemie)
- ai hipertensiune arterială (tensiune mare)
- ai sindrom metabolic
- nu dormi suficient în mod regulat sau suferi de tulburări de somn
- ai boli autoimune sau afecțiuni inflamatorii cronice
- ai un stil de viață sedentar (lipsit de activitate fizică)
- te confrunți cu niveluri ridicate de stres cronic
- nu ai o alimentație echilibrată și nutritivă
Cum se diagnostichează sindromul coronarian acut?
Pentru a diagnostica SCA, medicul va recomanda analize de sânge menite să identifice leziunile cardiace și să excludă alte posibile cauze. Printre markerii evaluați se numără:
- proteina C reactivă (CRP)
- enzimele și markerii cardiaci (precum troponina)
- lipoproteinele și trigliceridele (profilul lipidic)
- homocisteina
- fibrinogenul
- timpul de protrombină
- peptidul natriuretic de tip B (BNP)
În cazul anginei instabile, markerii de distrugere celulară din sânge sunt în limite normale. Un rezultat pozitiv indică cel mai probabil un infarct miocardic.
De asemenea, medicul va efectua de urgență o electrocardiogramă (EKG), care măsoară activitatea electrică a inimii. EKG-ul confirmă atacul de cord și ajută medicul să facă diferența între STEMI și NSTEMI.
Pentru o evaluare aprofundată, pot fi necesare investigații suplimentare, cum ar fi:
- testul de efort
- RMN-ul sau tomografia computerizată (CT) cardiacă
- coronarografia (angiografia coronariană)
- ecocardiografia (ecografia cardiacă)
Medicul va efectua și un examen fizic detaliat și te va întreba despre istoricul tău medical și cel al familiei. Nu uita să îi spui ce medicamente și suplimente alimentare iei în mod curent.
Tratamentul pentru sindromul coronarian acut
SCA este o urgență medicală care necesită spitalizare imediată.
Dacă nu te afli în plin episod acut, dar ai antecedente de boală coronariană sau SCA, medicul îți poate recomanda tratamente pentru a ține sub control factorii de risc.
Medicamente
Imediat după debutul unui episod de SCA, se pot administra medicamente care ajută la dizolvarea cheagurilor și la subțierea sângelui, cum ar fi:
În faza acută și pentru prevenția pe termen lung, medicii prescriu frecvent antiagregante precum aspirina pentru boala coronariană pentru a preveni mărirea cheagurilor.
- aspirina
- clopidogrelul
- heparina
Pentru gestionarea pe termen lung, medicul îți poate prescrie:
- inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (IECA), care scad tensiunea arterială și reduc efortul depus de inimă
- beta-blocante, pentru a menține un ritm cardiac normal și a preveni un nou atac de cord
- statine, pentru a scădea colesterolul și a opri depunerea de noi plăci în artere
Proceduri chirurgicale și intervenționale
Tratamentul invaziv poate include intervenția coronariană percutanată (angioplastia). În timpul acestei proceduri, medicul deschide artera blocată cu ajutorul unui mic balonaș, după care plasează adesea un stent (un mic tub din plasă metalică) pentru a menține vasul deschis.
Pentru restabilirea rapidă a circulației sângelui, medicii pot recurge la diverse proceduri cardiace intervenționale, cum sunt cateterismul și angioplastia coronariană cu stent.
Dacă mai multe artere sunt afectate, se poate recomanda o operație de bypass coronarian (bypass aortocoronarian), care creează o rută ocolitoare pentru a restabili fluxul normal de sânge către inimă.
Schimbări în stilul de viață
Adoptarea unor obiceiuri sănătoase este la fel de importantă după un episod acut. Îți poți proteja inima dacă:
- adopți o dietă bogată în legume, fructe, cereale integrale și proteine slabe
- faci mișcare în mod regulat (conform recomandărilor medicului)
- îți menții o greutate sănătoasă
- renunți la fumat
- înveți să gestionezi mai bine stresul
- dormi între 7 și 9 ore pe noapte
Dacă ai nevoie de ajutor pentru a face aceste schimbări, cere sfatul medicului tău sau al unui nutriționist.
Recuperare și perspective
După ce ai trecut printr-un episod de sindrom coronarian acut, este esențial să ții legătura cu medicul și să urmezi cu strictețe schema de tratament. Un program de recuperare cardiovasculară te poate ajuta să previi viitoarele evenimente și să îți îmbunătățești calitatea vieții.
Pentru a-ți proteja inima, acordă atenție și stării tale emoționale, gestionând activ stresul. De asemenea, poți discuta cu un kinetoterapeut sau un nutriționist pentru a-ți stabili un program optim adaptat nevoilor tale.
În plus, este bine să ai un plan clar în caz de urgență. Vorbește cu cei apropiați despre simptomele descrise mai sus, astfel încât să știe să sune imediat la 112 dacă apar semne îngrijorătoare.
Nu ignora niciun simptom! Solicită imediat ajutor medical de urgență la primele semne ale unui posibil atac de cord, cum ar fi durerea în piept, senzația de sufocare sau starea de leșin.