Sindromul Paget-Schroetter: cheagul de sânge la nivelul brațului

Pe scurt: Sindromul Paget-Schroetter este o formă rară de tromboză (cheag de sânge) apărută la nivelul venelor adânci ale brațului sau umărului, des întâlnită la tineri activi fizic. Apare adesea după mișcări intense și repetate ale brațului deasupra capului. Diagnosticarea rapidă de către un medic specialist și tratamentul prompt ajută la dizolvarea cheagului și previn complicațiile de lungă durată.

Sindromul Paget-Schroetter (PSS) afectează vasele de sânge mari din partea de sus a pieptului și a brațului. Această boală este o formă specifică de tromboză venoasă profundă, ceea ce înseamnă că un cheag blochează venele axilară sau subclavie.

Incidența este de aproximativ 1 până la 2 cazuri la 100.000 de persoane pe an. Boala este întâlnită cel mai des la tineri activi, între 20 și 30 de ani, care nu au alte afecțiuni cronice.

Simptomele sindromului Paget-Schroetter

Uneori, sindromul se poate dezvolta silențios la început. Totuși, majoritatea oamenilor observă modificări vizibile și dureroase ale brațului.

Recunoașterea rapidă a semnelor specifice pentru un cheag de sânge în braț este esențială pentru prevenirea complicațiilor severe.

Printre manifestările cele mai comune se numără:

• durere la nivelul brațului, umărului sau gâtului;
• umflarea vizibilă a întregului membru sau a mâinii;
• piele cu nuanță albăstruie, violacee sau roșie;
• senzație de greutate, tensiune sau sensibilitate la atingere;
• vene dilatate, mult mai vizibile pe piept și pe umăr.

Cauzele sindromului Paget-Schroetter

Afecțiunea mai este numită și „tromboză de efort”. Ea apare frecvent după activități fizice intense care implică ridicarea brațelor, cum ar fi înotul, haltele, voleiul sau munca fizică solicitantă.

Spre deosebire de această formă mecanică, o tromboză spontană se poate dezvolta fără factori declanșatori imediați precum efortul fizic intens.

Sindromul Paget-Schroetter este o formă de sindrom de apertură toracică. Vena subclavie este comprimată între prima coastă, claviculă și mușchii din jur. Mișcările repetate freacă și lezează peretele interior al venei, determinând organismul să creeze un cheag.

Factorii de risc includ:

• activitate sportivă sau profesională cu mișcări repetate deasupra capului;
• prezența unei coaste cervicale (o vertebră cu o coastă suplimentară congenitală);
• ligamente mai strânse sau masă musculară dezvoltată excesiv în jurul gâtului și claviculei.

Spre deosebire de vechile teorii, afecțiunea atinge în mod egal femeile și bărbații (raport de 1:1) și se manifestă predominant la brațul dominant (în 60% până la 75% din cazuri).

Diagnosticarea sindromului Paget-Schroetter

Pentru a stabili diagnosticul, medicul începe de regulă cu o ecografie Doppler a brațului și gâtului. Aceasta arată dacă sângele mai circulă normal prin vene.

Investigațiile imagistice permit diferențierea acestei afecțiuni profunde de o tromboflebită ce afectează doar venele superficiale.

Dacă ecografia nu este suficient de clară, medicul poate recomanda o tomografie computerizată (CT), un RMN sau o venografie. Totodată, se pot face analize de laborator pentru a verifica prezența trombofiliei (o predispoziție a sângelui de a se coagula prea ușor).

Tratamentul pentru sindromul Paget-Schroetter

Tratamentul urmărește dizolvarea cheagului, restabilirea fluxului sangvin și eliberarea spațiului anatomic comprimat. Un chirurg vascular sau un cardiolog va alege schema potrivită în funcție de momentul prezentării.

Dacă ajungi la spital în primele 14 zile (2 săptămâni) de la debutul simptomelor, metoda recomandată este tromboliza ghidată prin cateter. Printr-un tub subțire introdus în venă, medicul trimite substanțe active direct în cheag pentru a-l dizolva.

Prognosticul sindromului Paget-Schroetter

Recuperarea completă este foarte probabilă dacă primești ajutor medical la timp. O analiză medicală din 2021 (pe 25 de studii și 1.511 pacienți) arată că tromboliza are o rată de succes de 78,11%, comparativ cu 40,70% în cazul anticoagulării simple.

Decompresia chirurgicală rezolvă cauza mecanică și le permite sportivilor să revină treptat la activitățile obișnuite, sub îndrumarea medicului.

Când să mergi la medic

Dacă observi că un braț ți se umflă brusc, își schimbă culoarea sau devine dureros fără o cauză clară, programează o consultație la medicul de familie. Acesta îți poate elibera un bilet de trimitere către chirurgie vasculară sau cardiologie.

Sună imediat la 112 sau mergi de urgență la cea mai apropiată unitate UPU dacă umflarea brațului este însoțită de semne de embolie pulmonară (cheag migrat la plămâni):

• dificultăți bruște de respirație sau sufocare;
• durere ascuțită în piept care se agravează când respiri adânc;
• tuse cu sânge, bătăi rapide ale inimii, amețeli severe sau leșin.

Concluzie

Sindromul Paget-Schroetter este o problemă vasculară rară, dar tratabilă, apărută adesea la brațul suprasolicitat fizic. Prezentarea timpurie la medic asigură dizolvarea completă a cheagului și previne complicațiile pe termen lung.