Pe scurt: Da, poți avea ateroscleroză fără nicio durere în piept. Boala se dezvoltă lent, în liniște, și adesea afectează întâi arterele de la picioare, gât sau rinichi înainte să apară semne la inimă. Depistarea timpurie se face prin controale de rutină la medicul de familie și teste specifice de circulație.
Poți avea ateroscleroză fără dureri în piept?
Ateroscleroza fără dureri în piept poate apărea din mai multe motive, mai ales dacă depunerile afectează alte vase de sânge din corp în afară de cele ale inimii.
Această afecțiune se instalează atunci când plăcile de grăsime se adună pe pereții interiori ai arterelor. Placa este o substanță lipicioasă formată din colesterol, grăsimi, calciu și resturi celulare.
Prezența plăcii îngustează vasele de sânge și le rigidizează. Acest lucru reduce fluxul de sânge și de oxigen către organe și țesuturi.
Medicii consideră adesea ateroscleroza o afecțiune „tăcută”. De obicei, ea nu provoacă semne evidente până când vasul nu este blocat într-o proporție semnificativă.
Când procesul atinge vasele din jurul inimii, poate apărea o durere toracică numită angină pectorală. Până în acel stadiu, poți trăi cu depuneri pe artere fără să simți absolut nimic.
Poți avea ateroscleroză fără angină pectorală?
Angina este o senzație de apăsare sau durere în piept cauzată de îngustarea arterelor care hrănesc inima. Această problemă se numește boală coronariană și reprezintă una dintre principalele cauze de deces cardiovascular și în România.
Durerea apare fiindcă mușchiul inimii primește prea puțin oxigen. Cu toate acestea, este foarte posibil să ai plăci de aterom fără să fi simțit vreodată o astfel de strângere în piept.
Vasele de sânge din alte părți ale corpului pot fi afectate primele. De exemplu, depunerile sunt foarte frecvente la nivelul picioarelor sau la gât.
În aceste situații, semnele sunt complet diferite. La nivelul picioarelor pot apărea crampe musculare la mers, senzație de amorțeală sau răceală a membrelor.
Când boala există în artere, dar nu dă absolut niciun simptom, medicii o numesc ateroscleroză subclinică.
Ce trebuie să știi despre ateroscleroza subclinică
Ateroscleroza subclinică înseamnă că analizele sau ecografiile arată depuneri de grăsime pe artere, deși tu te simți perfect sănătos.
Boala este cronică și înaintează lent, de-a lungul a zeci de ani. Începe adesea din tinerețe și progresează pas cu pas fără zgomot.
Studiile arată că ateroscleroza silențioasă este prezentă la foarte mulți adulți. Un studiu din 2023 arată că între 50% și 58% dintre persoanele considerate cu risc cardiovascular scăzut spre moderat aveau deja plăci detectabile la ecografie vasculară sau tomografie.
În plus, un studiu din 2021 pe peste 25.000 de participanți între 50 și 64 de ani a relevat că 42,1% aveau depuneri pe arterele inimii, deși nu avuseseră vreun diagnostic cardiac anterior.
Distribuția acestor depuneri poate fi surprinzătoare. Un studiu din 2015 efectuat pe mai mult de 4.000 de adulți asimptomatici a arătat unde se localizează cel mai des plăcile:
- Arterele iliofemurale (44%): vasele mari din zona pelvisului și a coapselor, care trimit sânge spre picioare.
- Arterele carotide (31%): vasele de la gât care duc sângele spre creier.
- Aorta (25%): principala arteră a organismului.
- Arterele coronare (18%): vasele care vascularizează direct inima.
Alte simptome ale aterosclerozei
Semnele aterosclerozei depind direct de organul care primește mai puțin sânge. Iată o comparație clară a zonelor afectate, a manifestărilor și a testelor uzuale:
| Artere afectate | Simptome posibile | Investigații uzuale |
|---|---|---|
| Picioare (artere periferice) | Crampe la mers (claudicație), picioare reci, amorțeli, vindecare lentă a rănilor | Indice gleznă-braț (ABI), ecografie Doppler arterială |
| Gât și creier (carotide) | Amețeli bruște, pierdere temporară de vedere, tulburări de vorbire, semne de AVC | Ecografie Doppler carotidiană, angio-CT sau angio-RMN cerebral |
| Inimă (coronare) | Presiune în piept (angină), respirație grea la efort, oboseală marcată | EKG de repaus și de efort, ecocardiografie, scor de calciu coronarian |
| Rinichi (renale) | Tensiune arterială greu de controlat, umflarea gleznelor și a mâinilor, oboseală | Ecografie Doppler de artere renale, analize de uree și creatinină |
| Intestine (mezenterice) | Dureri abdominale puternice după mese, scădere neintenționată în greutate, diaree | Ecografie abdominală, angio-CT abdominal |
La bărbați, îngustarea arterelor din zona pelvină poate duce și la disfuncție erectilă, un semn timpuriu frecvent ignorat al sănătății vasculare afectate.
Când să mergi la medic
Mergi la medicul de familie dacă observi semne de circulație sanguină redusă, cum ar fi:
- dureri sau crampe la nivelul pulpelor la mers;
- picioare reci sau amorțite constant;
- umflături la glezne sau mâini;
- scădere nejustificată în greutate combinată cu dureri de burtă după masă.
Medicul de familie te poate evalua și îți poate elibera un bilet de trimitere decontat prin CNAS către cardiologie, chirurgie vasculară sau neurologie.
Urgențe medicale majore:
Sună imediat la 112 sau mergi la cea mai apropiată unitate de primiri urgențe (UPU) dacă ai durere sau apăsare în piept de peste câteva minute, care poate iradia în braț sau maxilar. Acesta poate fi un atac de cord.
Sună la 112 de urgență și dacă observi semne de accident vascular cerebral: asimetrie a feței (gura căzută), slăbiciune pe o mână sau un picior ori dificultăți bruște de vorbire.
Cum este diagnosticată ateroscleroza dacă nu ai angină pectorală?
Pentru a surprinde boala devreme, ghidurile medicale recomandă măsurarea tensiunii și a lipidelor din sânge periodic, începând chiar de la 20 de ani.
Dacă ai factori de risc (fumat, glicemie mare, istoric în familie), medicul poate recomanda investigații mai amănunțite:
- Analize de laborator: profil lipidic complet (colesterol total, LDL, HDL, trigliceride) și glicemie (zahărul din sânge).
- Evaluarea inimii: electrocardiogramă (EKG), test de efort sau tomografie pentru scorul de calciu coronarian.
- Indicele gleznă-braț (ABI): un test simplu care compară tensiunea arterială de la braț cu cea de la gleznă pentru a depista boala arterială periferică la persoanele cu risc.
- Ecografii Doppler: la nivelul carotidelor (la gât), pe aorta abdominală sau pe arterele membrelor inferioare.
Tratamentul aterosclerozei
Nu există o singură soluție pentru ateroscleroză. Tratamentul este adaptat de medic în funcție de stadiul bolii și de arterele afectate.
Medicamentele prescrise vizează ținerea sub control a factorilor care grăbesc depunerea grăsimilor:
- statine sau alte substanțe pentru scăderea colesterolului „rău” (LDL);
- antihipertensive pentru reglarea tensiunii arteriale;
- tratament antidiabetic, dacă glicemia este crescută;
- aspirină în doze mici (antiagregant plachetar), recomandată de cardiolog persoanelor cu indicație clară pentru a preveni formarea de cheaguri.
În stadii avansate, când o arteră este foarte îngustată, pot fi necesare proceduri de angioplastie (montare de stent) sau intervenții de bypass pentru a restabili fluxul de sânge.
Viața cu ateroscleroză
Dacă ai primit acest diagnostic, schimbarea stilului de viață poate încetini sau chiar opri avansarea plăcilor de aterom:
- Alimentație curată: mai multe legume proaspete, leguminoase, pește și ulei de măsline, reducând prăjelile și grăsimile animale.
- Mișcare zilnică: mers pe jos în pas alert sau alte exerciții fizice regulate de intensitate moderată.
- Renunțarea completă la fumat: fumatul rigidizează rapid pereții arteriali.
- Menținerea unei greutăți sănătoase și reducerea consumului de alcool.
- Urmarea riguroasă a tratamentului pentru colesterol ridicat și hipertensiune, fără întreruperi fără acordul medicului.
Concluzie
Ateroscleroza se instalează discret și poate progresa ani întregi fără să provoace dureri în piept. Prezența plăcilor subclinice este foarte răspândită, inclusiv la persoane fără antecedente cardiace.
Inima nu este singura vulnerabilă: arterele picioarelor, gâtului sau rinichilor pot fi primele afectate. Mergi periodic la medicul de familie pentru analize uzuale și cere sfatul unui specialist la primele semne de circulație deficitară.
