Pe scurt: Dacă medicamentele nu mai controlează eficient insuficiența cardiacă, anumite proceduri și operații pot repara inima și pot salva vieți. În funcție de cauza bolii, medicul poate alege proceduri minim invazive, precum montarea unui stent sau a unui stimulator, ori intervenții de chirurgie cardiovasculară, cum este bypass-ul. În România, multe dintre aceste proceduri sunt decontate prin programele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS).
Insuficiența cardiacă înseamnă că inima nu mai poate pompa suficient sânge și oxigen către restul corpului. Pentru a stabili cel mai bun plan de tratament, primul pas este o consultație la medicul de familie, care îți va da un bilet de trimitere către un medic cardiolog.
Tratamentul recomandat depinde întotdeauna de cauza care a slăbit mușchiul inimii. Iată care sunt cele mai frecvente proceduri medicale și intervenții chirurgicale utilizate în această afecțiune.
Intervenția coronariană percutanată (angioplastia cu stent)
Această procedură, cunoscută în trecut drept angioplastie cu stent, este o intervenție minim invazivă. Ea ajută la restabilirea fluxului de sânge către inimă prin deblocarea unei artere coronare îngustate.
Intervenția nu necesită o tăietură mare în piept. Ea este efectuată de un medic cardiolog intervenționist, printr-o mică puncție făcută la încheietura mâinii sau în zona inghinală. Medicul introduce un tub subțire și flexibil (cateter) până la vasul de sânge afectat. Acolo umflă un mic balon și montează un stent (un mic tub de plasă metalică) pentru a menține artera deschisă.
Boala arterială coronariană este responsabilă pentru 50%–70% din cazurile de insuficiență cardiacă cu funcție de pompare redusă. Deblocarea arterelor reduce riscul de complicații și îmbunătățește starea generală de sănătate.
Ablația prin cateter
Ablația prin cateter (sau ablația cardiacă) este o procedură prin care medicul introduce fire speciale prin vasele de sânge până în inimă. Acestea măsoară semnalele electrice pentru a găsi zona care produce bătăi neregulate (aritmie).
Apoi, prin căldură (radiofrecvență) sau frig extrem, medicul cicatrizează microscopic acel mic țesut bolnav, oprind circuitele electrice anormale. Această intervenție este recomandată mai ales dacă ai fibrilație atrială, o tulburare de ritm care poate agrava mult insuficiența cardiacă.
Un studiu clinic din 2023 a arătat că ablația fibrilației atriale, combinată cu tratamentul medicamentos, aduce beneficii contractuale semnificative pacienților cu insuficiență cardiacă severă, scăzând riscul de complicații majore comparativ cu administrarea exclusivă de medicamente.
Dispozitive medicale implantabile
Când impulsurile electrice ale inimii sunt dereglate sau există risc de stop cardiac, cardiologul poate recomanda un aparat special plasat sub piele. În România, aceste dispozitive pot fi asigurate gratuit prin Programul Național de Boli Cardiovasculare al CNAS, în limita fondurilor disponibile.
- Stimulatoare cardiace biventriculare (terapie de resincronizare): ajută cei doi ventriculi să se contracte în același timp, făcând pomparea sângelui mai eficientă.
- Defibrilatoare cardiace implantabile: monitorizează ritmul inimii non-stop. Dacă detectează un ritm periculos, trimit un impuls electric pentru a preveni moartea subită.
Repararea sau înlocuirea valvelor cardiace
Inima are patru valve care dirijează sângele într-o singură direcție. Dacă o valvă nu se deschide sau nu se închide bine, inima depune un efort prea mare și obosește.
Valva afectată poate fi reparată sau înlocuită chirurgical cu o proteză mecanică ori biologică. Deși multe intervenții se fac prin chirurgie deschisă, există tot mai multe opțiuni realizate prin tehnici minim invazive, prin cateter.
Rata de succes este ridicată. De exemplu, un studiu din 2024 axat pe tehnici de reparare și conservare a valvei aortice a raportat o rată excelentă de supraviețuire la 4 ani la pacienții operați.
Bypass coronarian
Bypass-ul coronarian este o operație realizată de un chirurg cardiovascular. Chirurgul preia o bucată dintr-un vas de sânge sănătos (din picior sau din piept) și o coase pe inimă, ocolind porțiunea blocată din arteră.
Intervenția redă mușchiului inimii oxigenul necesar și ameliorează simptomele sufocante ale bolii. Pentru ca rezultatul să dureze, va trebui să renunți la fumat, să mănânci echilibrat și să urmezi cu strictețe recomandările medicului.
Transplant de inimă
Transplantul de inimă este soluția finală pentru stadiile terminale ale bolii, când celelalte tratamente nu mai dau rezultate. Inima bolnavă este înlocuită complet cu o inimă sănătoasă de la un donator aflat în moarte cerebrală.
După operație, este obligatoriu un tratament toată viața cu medicamente imunosupresoare, pentru ca organismul să nu respingă noul organ. Datele medicale arată că aproximativ jumătate dintre persoanele transplantate trăiesc cel puțin 12-13 ani după intervenție, mulți dintre pacienți depășind această durată.
Cum se compară opțiunile de tratament
Alegerea procedurii depinde de starea ta generală, de vârstă și de cauza exactă a bolii:
| Procedură | Tip de intervenție | Când se folosește |
|---|---|---|
| Angioplastie cu stent | Minim invazivă (prin puncție) | Artere coronare înfundate de plăci de aterom. |
| Ablație cardiacă | Minim invazivă (prin cateter) | Tulburări de ritm cardiac (precum fibrilația atrială). |
| Stimulatoare / Defibrilatoare | Procedură chirurgicală minoră | Ritm cardiac asincron sau risc ridicat de stop cardiac. |
| Bypass coronarian | Chirurgie cardiovasculară majoră | Blocaje multiple pe mai multe artere coronare. |
| Transplant cardiac | Chirurgie majoră | Insuficiență cardiacă în stadiu terminal. |
Când să mergi la medic și când să suni la 112
Monitorizarea atentă a simptomelor este vitală dacă ai fost diagnosticat cu insuficiență cardiacă.
Sună imediat la numărul de urgență 112 dacă simți:
- durere puternică, apăsare sau arsură în piept care radiază spre braț, gât sau maxilar;
- dificultăți severe de respirație, apărute brusc sau care te împiedică să respiri chiar și când stai întins;
- leșin, amețeală bruscă însoțită de transpirații reci sau bătăi de inimă extrem de rapide și haotice.
Mergi la medicul de familie sau la cardiolog dacă observi că picioarele sau gleznele ți se umflă tot mai mult, dacă iei brusc în greutate (semn de retenție de apă) sau dacă obosești la eforturi din ce în ce mai mici.
Concluzie
Fie că este vorba despre o procedură minim invazivă sau despre o intervenție chirurgicală complexă, medicina oferă astăzi soluții eficiente pentru a prelungi și îmbunătăți viața celor cu insuficiență cardiacă. Discută deschis cu medicul tău cardiolog pentru a stabili ce metodă este potrivită pentru tine.
