Repararea endovasculară a anevrismului EVAR: procedură, recuperare și perspective

Repararea endovasculară a anevrismului (EVAR) este o intervenție chirurgicală minim invazivă utilizată pentru
tratarea anevrismelor aortice. Aceasta implică plasarea unui stent în aortă pentru a preveni ruperea unui anevrism,
care poate pune viața în pericol.

Aorta este principalul vas de sânge care transportă sângele de la inimă către restul corpului. Un anevrism aortic
este o zonă slăbită și umflată a aortei.

În timpul EVAR, chirurgul face o incizie într-unul dintre vasele de sânge, de obicei în zona inghinală. Apoi,
introduce un tub subțire și lung pentru a accesa anevrismul și a plasa un stent. Stentul ajută la susținerea
pereților arteriali, menține artera deschisă și îmbunătățește fluxul sanguin către inimă.

EVAR are, de obicei, un timp de recuperare mai rapid decât chirurgia deschisă tradițională pentru repararea unui
anevrism. De asemenea, implică mai puține complicații și o durată mai scurtă a intervenției chirurgicale.

EVAR poate fi utilizată și pentru anevrismele cerebrale, dar acest articol se concentrează pe utilizarea sa pentru
anevrismele aortice.

Află mai multe despre EVAR, inclusiv când este recomandată, care sunt beneficiile și la ce să te aștepți în timpul și
după procedură.

Ce este repararea endovasculară a anevrismului (EVAR)?

EVAR presupune introducerea unui stent în aortă cu ajutorul unui tub subțire și lung pentru a preveni ruperea unui
anevrism aortic. De asemenea, poate fi utilizată ca intervenție chirurgicală de urgență în cazul unei rupturi.

Anevrismele fac parte din spectrul mai larg al unor boli vasculare care pot afecta integritatea arterelor majore.

Anevrismele fac parte din spectrul mai larg al unor boli vasculare care pot afecta integritatea arterelor majore.

Anevrismele fac parte din spectrul mai larg al unor boli vasculare care pot afecta integritatea arterelor majore.

Anevrismele aortice sunt zone umflate în cel mai mare vas de sânge al corpului, aorta. Studiile post-mortem estimează
că acestea apar la aproximativ 1 din 33 până la 1 din 200 de persoane.

Anevrismele care se rup prezintă un risc ridicat de sângerare fatală. EVAR poate preveni o ruptură înainte ca aceasta
să apară. Această procedură reprezintă aproximativ trei sferturi din reparațiile anevrismului aortic abdominal.

Când este recomandată repararea endovasculară a anevrismului (EVAR)?

EVAR este utilizată pentru tratarea anevrismelor aortice situate sub nivelul vaselor de sânge care alimentează
rinichii. Dacă EVAR este realizată în partea superioară a aortei, aceasta se numește EVAR toracică.

Medicul poate recomanda EVAR dacă:

• nu ești un candidat potrivit pentru chirurgia deschisă
• ai un anevrism mic care crește rapid
• țesutul din jurul anevrismului este sănătos
• anevrismul se află într-o locație potrivită pentru EVAR

EVAR este o procedură mai puțin invazivă decât chirurgia deschisă. Majoritatea studiilor arată o rată mai bună de
supraviețuire pe termen scurt pentru pacienții care primesc EVAR comparativ cu cei care optează pentru chirurgia
deschisă. Cu toate acestea, rezultatele pe termen lung, de până la 15 ani, par să fie similare.

Anevrismele aortice mici sau cu creștere lentă s-ar putea să nu necesite tratament chirurgical dacă medicul consideră
că riscul de ruptură este redus.

Alternative pentru tratamentul anevrismului aortic

Cel mai potrivit tratament pentru anevrismul aortic depinde în mare măsură de dimensiunea acestuia și de riscul de
ruptură. Pe lângă EVAR, alte opțiuni de tratament includ:

• strategii de stil de viață, precum:
  • renunțarea la fumat
  • gestionarea stresului
  • adoptarea unei diete sănătoase pentru inimă
• medicamente, precum:
  • aspirină
  • medicamente pentru tensiunea arterială
  • statine
• chirurgia deschisă

Cum se desfășoară procedura de reparare endovasculară a anevrismului (EVAR)?

EVAR poate fi efectuată sub anestezie generală, pentru a te adormi complet, sau sub anestezie locală, pentru a amorți
zona în care se face incizia. Ambele tipuri de anestezie au scopul de a minimiza disconfortul.

Abordarea este comparabilă cu alte intervenții endovasculare, cum ar fi angioplastia periferică și plasarea de stent, prin utilizarea cateterelor ghidate imagistic.

Abordarea este comparabilă cu alte intervenții endovasculare, cum ar fi angioplastia periferică și plasarea de stent, prin utilizarea cateterelor ghidate imagistic.

Abordarea este comparabilă cu alte intervenții endovasculare, cum ar fi angioplastia periferică și plasarea de stent, prin utilizarea cateterelor ghidate imagistic.

În timpul EVAR, chirurgul va:

• Face o incizie într-unul dintre vasele tale de sânge, de obicei în zona inghinală.
• Introduce un tub mic și flexibil în vasul de sânge pentru a plasa un stent realizat din plasă metalică acoperită
  cu material textil.
• Poziționa stentul corect în aortă, astfel încât să acopere anevrismul.
• Închide rana cu suturi sau capse și să o acopere cu bandaje.

Cum este recuperarea după procedura EVAR?

Majoritatea pacienților petrec câteva zile în spital după EVAR.

Un studiu din 2019 a constatat că 11,2% dintre pacienți au avut nevoie de spitalizare mai lungă de o săptămână. Cei
care au dezvoltat insuficiență respiratorie postoperatorie au avut un risc semnificativ mai mare de a necesita o
spitalizare mai lungă.

Recuperarea după EVAR este, în general, mai rapidă decât după o intervenție chirurgicală deschisă. Te poți simți
foarte obosit timp de câteva săptămâni după procedură. Recuperarea completă poate dura între 3 și 6 săptămâni.

Este important să urmezi instrucțiunile chirurgului și să eviți suprasolicitarea până când ești complet vindecat.

Majoritatea medicilor recomandă evitarea ridicării de obiecte grele timp de aproximativ 6 săptămâni după procedură.
În funcție de cât de solicitant este locul de muncă, unii pacienți au nevoie de 6 până la 12 săptămâni de concediu.

Care sunt riscurile sau complicațiile posibile ale EVAR?

Orice intervenție chirurgicală implică un anumit risc de complicații. Printre riscurile EVAR se numără:

• cheaguri de sânge
• migrarea stentului
• tromboză venoasă profundă
• scurgeri de sânge în afara stentului (endoleak)
• infarct miocardic
• infecții
• insuficiență renală
• sângerare

Chirurgia deschisă pentru anevrism este considerată o intervenție cu risc ridicat, având un risc de peste 5% de deces
cardiovascular sau infarct în primele 30 de zile.

EVAR este o procedură cu risc mediu, având un risc de complicații între 1% și 5%.

Care sunt perspectivele pentru o persoană care a suferit EVAR?

EVAR are o rată ridicată de succes, unele studii raportând o reușită tehnică de peste 96% dintre proceduri.

Majoritatea studiilor arată o rată de supraviețuire mai bună pe termen scurt pentru pacienții care fac EVAR
comparativ cu cei care optează pentru chirurgia deschisă. Totuși, cercetările sugerează că rezultatele pe termen
lung pot fi similare sau ușor mai slabe pentru EVAR.

Un studiu din 2022 a raportat o rată de deces la 30 de zile de 1,2% după EVAR, comparativ cu 4,0% după chirurgia
deschisă, în rândul a peste 30.000 de pacienți care au suferit aceste intervenții.

Riscul de deces și complicații este mult mai mare în cazul procedurilor de urgență decât în cazul celor programate
pentru prevenirea unei rupturi.

Concluzie

EVAR este un tip de intervenție chirurgicală minim invazivă utilizată pentru tratarea unui anevrism aortic. Procedura
implică realizarea unei mici incizii într-un vas de sânge, de obicei în zona inghinală, și utilizarea unui tub lung
și subțire pentru a plasa un stent în aortă.

EVAR are o rată ridicată de succes și poate preveni sângerările care pot pune viața în pericol. Medicul tău poate
recomanda tratamentul chirurgical al unui anevrism aortic dacă acesta este mare sau prezintă un risc crescut de a
crește în dimensiune în viitor.