Durerea apărută în spatele călcâiului poate fi un semn de tendinită ahiliană, adică inflamația tendonului lui Ahile. Suprasolicitarea este adesea principala cauză, iar opțiunile de tratament variază de la simple măsuri aplicate acasă până la intervenții chirurgicale.
Tendinita ahiliană apare atunci când tendonul lui Ahile devine iritat și inflamat. Acesta este cel mai mare tendon din corp și leagă mușchii gambei de osul călcâiului (calcaneu).
Folosești tendonul ahilian de fiecare dată când mergi, alergi, sari sau te ridici pe vârfuri. Solicitarea excesivă sau lezarea acestei zone poate declanșa inflamația.
Există două tipuri principale de tendinită ahiliană:
- Tendinita ahiliană non-inserțională: presupune mici rupturi în fibrele din porțiunea de mijloc a tendonului și afectează mai ales persoanele tinere și active.
- Tendinita ahiliană inserțională: afectează partea de jos a tendonului, chiar în locul în care acesta se prinde de osul călcâiului. Poate apărea la orice vârstă, chiar și la persoanele care nu fac sport în mod regulat.
Tratamentele simple aplicate acasă te pot ajuta să scapi de durere și să vindeci tendonul.
Totuși, dacă starea ta nu se îmbunătățește, este important să mergi la medic. Dacă tendinita se agravează, tendonul se poate rupe parțial sau complet, situație în care ai putea avea nevoie de tratament medicamentos de specialitate sau de o operație.
Simptomele tendinitei ahiliene
Principalul simptom este durerea și umflarea zonei din spatele călcâiului în timpul mersului sau alergării. De asemenea, poți simți mușchii gambei foarte tensionați și o mobilitate redusă atunci când încerci să îndoi laba piciorului.
Printre cele mai comune simptome se numără:
- durere în călcâi sau în spatele gambei la atingere sau mișcare
- durere sau umflătură care se accentuează la mers, alergare sau în ziua de după un efort fizic
- disconfort în spatele călcâiului
- dificultate la flexarea piciorului
- rigiditate și sensibilitate a tendonului imediat după trezire
- senzație de căldură locală în jurul călcâiului sau de-a lungul tendonului
- dificultate la statul pe vârfuri
- îngroșarea vizibilă a tendonului lui Ahile
De ce apare tendinita ahiliană
Tendinita ahiliană este cauzată cel mai des de suprasolicitarea tendonului în timpul activităților fizice sau de uzura naturală odată cu înaintarea în vârstă. De asemenea, artrita poate fi o cauză frecventă, în special la adulții de vârstă mijlocie și la vârstnici.
Alți factori care pot duce la apariția acestei probleme includ:
- antrenamentele începute fără o încălzire prealabilă corespunzătoare
- solicitarea intensă a gambelor prin mișcări repetate
- practicarea unor sporturi care presupun opriri bruște și schimbări rapide de direcție (cum ar fi tenisul sau baschetul)
- alergatul pe distanțe prea mari, cu o intensitate prea ridicată sau pe trasee în pantă
- creșterea bruscă a nivelului de efort fizic, fără a lăsa corpului timp să se adapteze
- purtarea unor încălțări uzate sau nepotrivite pentru forma piciorului
- purtarea frecventă sau prelungită a pantofilor cu toc înalt
Tratamentul tendinitei ahiliene
Există multe soluții pentru tratarea acestei afecțiuni, de la repaus și medicamente antiinflamatoare până la proceduri mai complexe, cum ar fi infiltrațiile cu corticosteroizi, infiltrațiile cu plasmă îmbogățită cu trombocite (PRP) sau intervenția chirurgicală.
Iată câteva măsuri eficiente care te pot ajuta:
- reducerea intensității efortului fizic
- trecerea la activități cu impact redus asupra articulațiilor, cum ar fi înotul
- exerciții ușoare de stretching (întindere) și, ulterior, de întărire a musculaturii gambei
- aplicarea de comprese reci pe zona dureroasă după efort
- ridicarea piciorului pe o pernă pentru a reduce umflătura
- purtarea unei orteze sau a unei cizme imobilizatoare speciale pentru a limita mișcarea călcâiului
- ședințe de fizio și kinetoterapie
- administrarea de antiinflamatoare nesteroidiene (precum ibuprofenul sau aspirina) pentru ameliorarea durerii, la recomandarea medicului sau farmacistului
- folosirea unor talonete sau a unor încălțări cu toc ușor înălțat pentru a scădea tensiunea din tendon
Metoda RICE
Protocolul RICE (repaus, gheață, compresie, ridicare) este foarte eficient în primele zile de la apariția durerii sau a leziunii. Iată cum se aplică:
- Repaus (Rest): Evită să pui greutate pe picior timp de 1-2 zile, până când poți merge fără durere. Tendonul se reface mai repede dacă nu este forțat. Medicul îți poate recomanda cârje dacă ai neapărată nevoie să te deplasezi.
- Gheață (Ice): Pune gheață într-o pungă, înfășoar-o într-un prosop subțire și aplic-o pe zona afectată timp de cel mult 20 de minute. Nu pune gheața direct pe piele. Lasă apoi pielea să revină la temperatura normală. Gheața ajută la reducerea rapidă a inflamației și umflăturii.
- Compresie (Compression): Înfășoară un bandaj elastic în jurul gleznei și tendonului pentru a preveni acumularea de lichid. Ai grijă să nu strângi prea tare, ca să nu blochezi circulația sângelui.
- Ridicare (Elevation): Ține piciorul ridicat mai sus de nivelul inimii, stând întins pe spate și sprijinindu-ți călcâiul pe câteva perne. Această poziție ajută la drenarea fluidelor și reduce umflătura.
Intervenția chirurgicală
Dacă măsurile simple nu dau rezultate, s-ar putea să fie nevoie de o intervenție chirurgicală pentru repararea tendonului. Dacă inflamația este ignorată și se agravează, crește riscul de ruptură a tendonului lui Ahile — o urgență medicală care provoacă o durere ascuțită și bruscă în călcâi.
În funcție de severitatea și localizarea problemei, medicul ortoped poate recomanda:
- alungirea mușchilor gambei (recesie de gastrocnemian)
- îndepărtarea osteofitelor (ciocurilor osoase) sau a porțiunilor de țesut degradat
- repararea și suturarea fibrelor tendonului
- întărirea zonei prin transferul unui alt tendon la nivelul călcâiului
Pentru a stabili cea mai bună opțiune pentru tine, programează o consultație la un medic specialist ortoped.
Cum se diagnostichează
Pentru a stabili diagnosticul, medicul va discuta cu tine despre simptome, istoricul medical și activitățile fizice pe care le practici.
Urmează un examen fizic detaliat: medicul va palpa tendonul pentru a identifica punctele cu sensibilitate maximă și va verifica dacă există inflamație sau formațiuni osoase anormale. De asemenea, te poate ruga să te ridici pe vârfuri pentru a evalua flexibilitatea și mobilitatea piciorului.
Pentru confirmarea diagnosticului sau pentru a vedea exact starea țesuturilor, medicul poate recomanda investigații imagistice:
- Radiografia: arată structura osoasă și eventualele ciocuri la nivelul călcâiului
- RMN-ul (rezonanța magnetică): oferă imagini clare ale țesuturilor moi, detectând rupturile parțiale sau degenerarea fibrelor
- Ecografia musculoscheletală: ajută la vizualizarea mișcării tendonului, a inflamației și a gradului de deteriorare în timp real
Factori de risc
Tendinita ahiliană poate apărea la oricine, dar riscul este mai mare dacă:
- începi un sport nou fără o pregătire adecvată
- crești brusc frecvența sau intensitatea antrenamentelor
- alergi sau te antrenezi pe suprafețe dure ori denivelate
- porți încălțăminte neadecvată în timpul exercițiilor fizice
- ai ciocuri osoase pe călcâi
- ai mușchii gambei slăbiți sau foarte tensionați
- urmezi un tratament cu antibiotice din clasa fluorochinolonelor
- suferi de diabet
- ai o greutate corporală peste limitele normale (supraponderalitate)
În general, această problemă apare mai frecvent la bărbați și la persoanele de peste 30 de ani.
Posibile complicații
Cea mai comună problemă este durerea persistentă, care poate dura 2-3 luni până la dispariția completă. Netratată, afecțiunea îți poate limita capacitatea de mișcare și poate duce la modificări structurale ale călcâiului.
O complicație gravă este ruptura de tendon ahilian. Aceasta se produce atunci când micile leziuni din fibre cedează complet sub tensiune. Dacă simți o durere bruscă și auzi un sunet ca o pocnitură în spatele călcâiului, mergi de urgență la medic, deoarece este adesea nevoie de operație.
Complicațiile postoperatorii, cum ar fi infecțiile sau vindecarea lentă a inciziei, sunt rare, dar posibile. Este esențial să respecți cu strictețe indicațiile medicului după operație; forțarea piciorului prea devreme poate duce la o nouă ruptură.
Cum poți preveni tendinita ahiliană
Pentru a-ți proteja tendoanele, ține cont de aceste recomandări:
- Fă exerciții ușoare de întindere (stretching) pentru gambe în fiecare dimineață, pentru a menține flexibilitatea tendonului.
- Încălzește-te bine înainte de orice efort fizic. Pentru a întinde tendonul lui Ahile, stai cu piciorul drept în spate, călcâiul lipit de sol și apleacă-te ușor înainte.
- Mărește treptat intensitatea și durata antrenamentelor, fără să îți suprasoliciți corpul.
- Alternează activitățile solicitante (cum ar fi alergatul) cu sporturi cu impact redus (cum ar fi înotul sau ciclismul).
- Alege pantofi sport de calitate, cu amortizare bună și suport pentru bolta piciorului. Înlocuiește încălțămintea când s-a uzat.
- Dacă porți frecvent tocuri, renunță la ele treptat, trecând la încălțări mai joase progresiv, pentru a lăsa tendonul să se adapteze.
- Aleargă pe suprafețe plane și sigure.
- Fii foarte precaut cu efortul fizic dacă iei antibiotice din familia fluorochinolonelor.
- Oprește-te din orice activitate imediat ce simți durere în călcâi.
La ce să te aștepți
Simptomele unei tendinite acute cedează de obicei după câteva zile de odihnă și îngrijire corectă acasă, prin aplicarea metodei RICE.
Cu toate acestea, o ușoară durere poate persista câteva săptămâni sau chiar luni. Recuperarea completă durează mai mult dacă continui să soliciți piciorul sau dacă nu îți corectezi obiceiurile de antrenament.
Dacă inflamația devine cronică, tendonul își poate pierde rezistența (tendinoză). În caz de ruptură sau tendinită severă, recuperarea după tratament sau operație poate dura între câteva săptămâni și câteva luni.
Cel mai important este să nu ignori primele semne de disconfort. Adresează-te medicului încă de la apariția durerii și urmează-i recomandările pentru a reveni în siguranță la activitățile tale obișnuite.
