Mielita flască acută: cauze, simptome și opțiuni de tratament

Mielita flască acută (MFA) este o afecțiune neurologică rară, care poate provoca paralizie. Aceasta apare în special la copii, dar poate afecta și adulții.

Deoarece manifestările neurologice debutează brusc, medicii trebuie să excludă rapid și alte urgențe pediatrice majore, precum un accident vascular cerebral la copii.

Deși este o boală întâlnită rar, specialiștii o monitorizează cu mare atenție din cauza gravității posibilelor complicații. În continuare, îți explicăm pe înțelesul tău ce este această afecțiune, ce simptome provoacă, din ce cauze apare și cum o diagnostichează și o tratează medicii.

Ce este mielita flască acută?

Mielita flască acută este o boală care afectează sistemul nervos central. Cel mai frecvent simptom este slăbiciunea musculară sau paralizia instalată brusc la nivelul brațelor ori al picioarelor.

Persoanele care suferă de această afecțiune prezintă leziuni în substanța cenușie a măduvei spinării, leziuni pe care medicii le pot identifica cu ajutorul unui RMN (rezonanță magnetică nucleară). Substanța cenușie este esențială pentru controlul mișcărilor musculare și pentru transmiterea informațiilor senzoriale către creier.

Leziunile cauzate de mielita flască acută pot fi permanente și pot pune viața în pericol. Din acest motiv, boala reprezintă o urgență medicală majoră. Statisticile arată că marea majoritate a persoanelor diagnosticate au nevoie de spitalizare imediată, iar peste jumătate dintre acestea ajung pe secția de terapie intensivă (ATI).

Simptomele mielitei flasce acute

Multe persoane care dezvoltă această afecțiune trec printr-o infecție respiratorie sau digestivă însoțită de febră cu aproximativ 1 până la 10 zile înainte de apariția semnelor neurologice. Pe lângă febră, primele simptome pot include nas înfundat sau secreții nazale, tuse ori dureri în gât.

În unele cazuri pediatrice, pierderea coordonării și a echilibrului poate semăna cu manifestările din ataxia cerebeloasă acută, apărută tot în urma unei infecții virale.

Când boala începe să afecteze sistemul nervos, simptomele pot include:

• slăbiciune musculară bruscă sau paralizie la nivelul brațelor ori al picioarelor
• pierderea reflexelor tendinoase
• dureri la nivelul brațelor, picioarelor, gâtului sau spatelui
• dificultăți la mers sau la mișcarea membrelor
• slăbiciune a mușchilor feței, care poate duce la căderea pleoapelor sau dificultăți în mișcarea ochilor
• dificultăți de vorbire sau la înghițire

Febra și durerile puternice de cap sunt, de asemenea, simptome frecvente.

Mielita flască acută este o urgență. Dacă tu sau copilul tău aveți oricare dintre aceste simptome, sună imediat la 112 sau mergi de urgență la cea mai apropiată unitate spitalicească.

Cauzele mielitei flasce acute

Cauza exactă a acestei boli nu este încă pe deplin cunoscută. Cu toate acestea, creșterea numărului de cazuri este adesea asociată cu circulația enterovirusului EV-D68, un virus care provoacă de regulă manifestări asemănătoare unei răceli obișnuite.

Pe lângă infecțiile respiratorii comune, enterovirusurile sunt cunoscute în practica medicală și ca principalul factor declanșator pentru meningita virală.

Într-adevăr, majoritatea pacienților afirmă că au avut o stare febrilă înainte de instalarea slăbiciunii musculare. Cele mai multe cazuri tind să apară între sfârșitul verii și toamnă (între lunile august și noiembrie), o perioadă din an în care enterovirusurile circulă mai intens.

Enterovirusurile reprezintă o familie largă de virusuri. Unele tipuri provoacă simple răceli, altele declanșează boala gură-mână-picior, iar altele sunt responsabile de poliomielită.

Mecanismul exact prin care un enterovirus poate declanșa mielita flască acută este încă studiat. Este posibil ca leziunile din măduva spinării să fie provocate direct de acțiunea virusului, de reacția exagerată a sistemului imunitar împotriva infecției sau de o combinație între acești doi factori.

Majoritatea persoanelor afectate sunt copii, vârsta medie la momentul diagnosticului fiind în jur de 6 ani. Mai puțin de 15% dintre cazuri apar la adulți.

Are vreo legătură cu poliomielita?

Poliomielita și mielita flască acută produc manifestări clinice foarte asemănătoare. De asemenea, atât virusul poliomielitei, cât și EV-D68 fac parte din categoria enterovirusurilor. Cu toate acestea, testele efectuate la pacienții cu mielită flască acută nu identifică virusul poliomielitic.

Denumirea de „mielită flască acută” a fost adoptată de specialiști pentru a descrie această afecțiune cu manifestări similare poliomielitei, apărută în contextul în care poliomielita clasică a fost practic eliminată în majoritatea țărilor datorită vaccinării.

Cum se diagnostichează mielita flască acută?

Stabilirea diagnosticului poate fi complicată. Pe lângă faptul că este o afecțiune rară, simptomele ei se pot confunda cu cele ale altor boli neurologice, cum ar fi:

• poliomielita
• sindromul Guillain-Barré (o afecțiune în care sistemul imunitar atacă nervii periferici)
• mielita transversă (inflamația măduvei spinării)
• scleroza multiplă
• encefalomielita acută diseminată (o inflamație rară a creierului și a măduvei)

Istoricul medical detaliat este esențial. Medicul va evalua atent simptomele, vârsta, perioada din an și existența unei infecții recente cu febră.

Pentru confirmarea diagnosticului, se utilizează de obicei următoarele investigații:

• Examenul fizic și neurologic: Medicul verifică reflexele, tonusul și forța musculară în diferite zone ale corpului.
• Examenul RMN: Rezonanța magnetică nucleară oferă imagini detaliate ale măduvei spinării și ajută la depistarea leziunilor specifice din substanța cenușie.
• Analiza lichidului cefalorahidian: Prin puncție lombară (recoltarea unei mici cantități de lichid din jurul măduvei), medicii verifică dacă există semne de inflamație sau infecție.
• Electromiografia și studiile de conducere nervoasă: Aceste teste evaluează activitatea electrică a mușchilor și a nervilor, ajutând la localizarea exactă a leziunii.
• Analize de laborator: Testarea probelor de sânge, scaun sau exudat faringian ajută la identificarea eventualilor viruși și la excluderea altor afecțiuni.

Tratamentul mielitei flasce acute

În prezent nu există un tratament specific standard pentru această afecțiune. Cercetările clinice continuă pentru a găsi soluții terapeutice directe și eficiente.

În prezent, abordarea medicală se concentrează pe îngrijirea de susținere a organismului, care include:

• monitorizarea atentă a funcțiilor vitale (respirație, ritm cardiac, tensiune arterială)
• ameliorarea și controlul durerii
• susținerea funcțiilor respiratorii, cardiace și digestive
• asigurarea suportului respirator mecanic (pe ventilator), dacă musculatura respiratorie este afectată
• prevenirea complicațiilor asociate cu lipsa de mișcare (cum sunt escarele sau cheagurile de sânge)

În anumite situații, echipa medicală poate lua în considerare și alte terapii, cum ar fi:

• imunoglobuline administrate intravenos
• corticosteroizi (medicamente antiinflamatoare puternice)
• plasmafereză (o procedură prin care se filtrează și se curăță plasma din sânge)

Aceste intervenții au scopul de a reduce răspunsul inflamator al sistemului imunitar. Cu toate acestea, ghidurile medicale subliniază că nu există încă suficiente dovezi clare care să confirme o eficiență sigură a acestor terapii în cazurile de mielită flască acută.

Cum poate fi prevenită mielita flască acută?

Deoarece cauzele exacte și mecanismul declanșator nu sunt cunoscute în totalitate, nu există o metodă sigură prin care să previi complet această boală. Încă nu se știe de ce anumiți copii sau adulți dezvoltă această complicație rară în urma unei infecții virale, în timp ce majoritatea se recuperează fără probleme.

Totuși, având în vedere asocierea cu infecțiile virale obișnuite, respectarea unor reguli simple de igienă poate reduce riscul de îmbolnăvire:

• spală-te frecvent pe mâini cu apă și săpun, timp de cel puțin 20 de secunde
• evită să îți atingi ochii, nasul sau gura cu mâinile nespălate
• curăță și dezinfectează periodic suprafețele atinse des în locuință (clanțe, întrerupătoare, telefoane)
• evită contactul apropiat cu persoanele care prezintă simptome de răceală sau infecție respiratorie

Prognoză și recuperare

Mielita flască acută poate lăsa în urmă slăbiciune musculară sau paralizie de lungă durată. Deși evoluția fiecărui pacient este diferită, recuperarea completă este, din păcate, rară.

Studiile medicale de urmărire pe termen lung arată că o parte semnificativă a pacienților continuă să aibă dificultăți de mișcare sau slăbiciune la nivelul membrelor chiar și la un an sau mai mult după episodul acut.

Prezența enterovirusului în probele biologice a fost asociată în unele studii cu forme mai severe de boală, crescând riscul de:

• internare pe secția de terapie intensivă (ATI)
• paralizie sau slăbiciune care afectează toate cele patru membre
• afectare bulbară (dificultăți severe de respirație, de vorbire sau la înghițire)
• probleme în controlul vezicii urinare sau al tranzitului intestinal
• fluctuații mari ale ritmului cardiac sau ale tensiunii arteriale

Pentru recuperare, medicii recomandă începerea timpurie a ședințelor de kinetoterapie și terapie ocupațională. Kinetoterapia ajută la recăpătarea forței musculare și a flexibilității, în timp ce terapia ocupațională sprijină pacientul să reînvețe cum să realizeze activitățile de zi cu zi.

De reținut

Mielita flască acută este o boală neurologică rară, dar gravă, care poate provoca paralizie musculară de durată. Deși apare cu precădere la copii, poate afecta și adulții.

Specialiștii consideră că boala este declanșată adesea de o infecție virală comună, cum este enterovirusul EV-D68, deși motivele pentru care unii pacienți dezvoltă această formă severă rămân încă necunoscute.

Orice slăbiciune musculară apărută brusc la nivelul brațelor sau al picioarelor reprezintă o urgență medicală. Dacă observi aceste semne la tine sau la copilul tău, cere imediat ajutor medical de urgență la 112.